România, prinsă în cleștele Rusiei. Ne-am "înarmat" cu scutul energetic Gazprom
Importurile de gaze ale României au crescut anul trecut cu 629%, comparativ cu 2015, ajungând la 1,185 milioane de tone echivalent petrol, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Cele mai mari importuri provin de la gigantul rus Gazprom.
Cele mai multe gaze de import ale României au venit de la Rusia. Țara noastră a achizitionat anul trecut de la Gazprom o cantitate de 1,48 miliarde metri cubi de gaze naturale, in crestere cu 740% comparativ cu 2015, a anuntat recent grupul rus Gazprom.
Rușii de la Gazprom au vândut țărilor europene un volum de gaze în creștere - cu 1,1% in Italia, pana la 24,7 miliarde metri cubi, cu 2,1% in Bulgaria, pana la 3,18 miliarde metri cubi, cu 35% in Grecia, pana la 2,68 miliarde metri cubi, cu 4,3% in Serbia, pana la 1,75 miliarde metri cubi, cu 54,8% in Croatia, pana la 0,76 miliarde metri cubi, si cu 56,5% in Macedonia, pana la 0,21 miliarde metri cubi.
Conform acestor cifre, cea mai mare creștere procentuală s-a înregistrat în cazul României, chiar dacă volumul de gaze achiziționat în 2016 de România de la Gazprom a fost mai mic decât cel achiziționat de Serbia.
În aceste condiții, dictate mai ales de prețurile mai mici ale gazelor din Rusia, producția de gaze în România a scăzut în 2016 cu 12,5%, totalizând 7,487 milioane tone echivalent petrol.
În luna noiembrie, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, declara că România ar putea importa 40% din consumul național de gaze în această iarnă, întrucât prețul gazelor pe piețele internaționale va fi chiar și cu 20 de lei pe MWh mai mic decât cel al gazelor de producție internă aflate în depozite.
El a amintit că prețul plătit de populație este înghețat la nivelul de 60 de lei pe MWh până la 1 aprilie 2017, în urma unei Hotărâri de Guvern aprobate vara trecută.
"De la 1 aprilie se desființează sistemul de stabilire a prețului prin HG, iar ANRE va stabili o metodologie de formare a prețului pentru consumatorul casnic, în condiții de liberalizare. Acest lucru înseamnă că un consumator de pe piață, indiferent dacă este casnic sau nu, consumă un coș de gaze, unde intră gaze de import, gaze din producția domestică curentă, precum și gaze din depozite. Aceste trei surse formează un coș, care va fi în continuare gestionat de ANRE printr-o metodologie care va obliga furnizorii care alimentează piața casnică să asigure cel mai bun echilibru în sensul păstrării unui preț cât mai mic", explica președintele ANRE, potrivit Agerpres.