Presa internațională: Zona euro are necazuri, dar Romania tot vrea sa adere
Publicația americană The Huffington Post face o scurtă analiză, în ediția electronică de sâmbătă, a actualei situații economice a României, precum și o trecere în revistă a opiniilor exprimate de experții din domeniu, cu privire la perspectivele de aderare la zona euro. Jurnaliștii americani sunt de părere că experiența Greciei a sporit îngrijorarea României privind o prematură aderare la zona euro, dar nu a stins total interesul țării noastre.
Scăparea de comunism, tranziția rapidă la capitalism după anii '90 și recenta interdependență economică de industria nemțească au făcut din zona euro o țintă pentru clasa politică a țării. Publicația americană amintește că statelor membre UE li se cere oficial să se alăture zonei euro, după ce îndeplinesc criteriile de integrare, printre care o inflație stabilă, deficit bugetar mic și o datorie sustenabilă. Danemarca și Marea Britanie au permisiunea de a rămâne în afara zonei euro, iar Suedia încă nu a îndeplinit criteriile fiscale și monetare pentru aderare, potrivit Ziare.com.
România a anunțat, la un moment dat, că intenționează să adere la zona euro în 2019, dar chiar înainte ca ultima etapă a crizei din Grecia să ia sfârșit, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a încercat să tempereze așteptările în privința faptului că țara va respecta termenul de 2019 pentru a îndeplini cerințele.
Apoi, în cursul negocierilor acordului de salvare a Greciei, Isărescu a iesit din nou cu declarații care au sugerat că, de fapt, România nu ar fi gata să intre în zona euro decât peste deceniu sau mai mult.
"Nu este greu să înțelegi de ce", notează jurnalistii Huffington Post, care susțin că, în ciuda faptului că România ar putea îndeplini criteriile fiscale, economia țării rămâne relativ mica. "După Bulgaria, România este a doua cea mai săracă țară din UE", au adăugat aceștia.
"Noi nu suntem atât de competitivi și pregătiți ca să ne alăturăm acestui club de elită"
Alina Bargaoanu, decan al Școlii Nationale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), școala la care au învățat numeroși politicieni și funcționari publici români, a declarat că liderii țării interpretează criza din Grecia ca un avertisment că România nu trebuie să intre în zona euro până când economia nu se dezvoltă mai mult.
"Uniunea monetară este bună pentru țările care sunt foarte, foarte competitive. Una dintre cauzele de bază ale crizei este diferența de competitivitate. (...) Noi nu suntem atât de competitivi și pregătiți ca să ne alăturăm acestui club de elită", a spus Bargaoanu.
"După criza din Grecia, va fi foarte greu de explicat oamenilor care este costul aderării la zona euro"
Totodată, expertul în finanțe de la Universitatea din Boston, Cornel Ban, născut și crescut în România, susține că țara noastră urmează de multe ori exemplul Poloniei, o țară mai mare și mai bogată. El a precizat că scepticismul polonezilor despre aderarea la zona euro, după calvarul grecesc, face mai puțin probabil faptul că România se va alătura curând.
"După criza din Grecia va fi foarte greu de explicat oamenilor care este costul aderării la zona euro", a spus Ban, adăugând că, în 2009, românii ar fi acceptat fără să se gândească, dar că acum se uită la Grecia și se tem să nu ajungă într-o asemenea situație.
Cornel Ban susține că românii au tendința de a se mira de faptul că grecii se plâng de unele condiții, care sunt mult mai ușoare față de ceea ce au trăit ei în perioada comunismului, când Nicolae Ceausescu, în încercarea de a plăti datoriile externe, a impus măsuri drastice și a existat o lipsă de alimente și alte bunuri de consum.
Pe de altă parte, atât Ban, cât și Bargaoanu susțin că măsurile de austeritate, impuse în România recent, i-ar putea face pe români să îi susțină pe greci, mai notează jurnaliștii străini, amintind de pachetul de măsuri de austeritate care a dus la proteste în stradă și demisia lui Emil Boc, din februarie 2012. Dar, spune Bargaoanu, chiar dacă măsurile de austeritate au făcut ca România să fie puțin mai solidară cu Grecia, asta nu înseamnă că românii sunt împotriva zonei euro.
Cornel Ban susține că românii care au lucrat în Spania și Italia, țări lovite de măsurile de austeritate impuse zonei euro, pot spune foarte clar ceea ce înseamnă acest lucru și le pot explica familiilor din România că nu este tocmai bine.