Ministrul Mediului, despre derogările privind animalele sălbatice: Am avut mai multe suspiciuni

Aproximativ 5.000 de animale sălbatice din specii protejate (2.374 de urși, 1.586 de lupi și 898 de pisici sălbatice) au fost 'recoltate' în România, între 2007 și 2015, în urma derogărilor stabilite prin ordinul miniștrilor Mediului și în baza articolului 16 din Directiva Habitate a Uniunii Europene (UE). În ceea ce privește râsul, cota aferentă acestei specii a fost eliminată începând cu anul 2013, astfel că numărul exemplarelor împușcate, în perioada 2007 - 2012, ajunge la 120, se arată într-un document obținut de Agerpres.

"Am întrerupt proiectul de ordin de ministru. Acest ordin este un ordin care se dă încă din 2007, este un ordin care dă o excepție de derogare de la Directiva Habitate. Directiva Habitate ne spune foarte clar: speciile urs, lup, râs, pisică sălbatică sunt protejate prin lege. Asta înseamnă că ele sunt complet interzise pentru vânătoare. Este voie să se intervină să se intervină pe aceste specii numai în anumite condiții. Și aici intervine articolul 16 din Directiva Habitate, care spune că atunci când aceste specii produc pagube omului sau pierdere de viață omenească, ai o derogare să poți să îl elimini, dar numai după ce ai încercat metode alternative", a spus Cristiana Pașca Palmer. 

Ministrul Mediului a explicat că, în premieră, acest ordin de ministru a fost pus în consultare publică și că, tot pentru prima dată în cei 9 ani, a fost format la nivelul ministerului un grup de lucru format din experți care să analizeze rezultatele studiului. 

"Un ordin de ministru se dă în baza unui studiu de fundamentare, pentru că ministerul nu are capacitatea științifică să spună el cât și ce trebuie făcut, și avizul Academiei este absolut esențial. Deci fără avizul Academiei nu se poate da ordinul. În fiecare an venea studiul, venea avizul Academiei, se semna ordinul, plecau lucrurile mai departe. Mie mi s-a părut ciudat că nu a fost pus niciodată în consultare publică. Noi anul acesta am primit studiul, am făcut, de asemenea în premieră, un grup de lucru format din experți care să-și dea cu părerea pe rezultatele studiului și l-am pus și în consultare publică. Și, într-adevăr, s-a creat o emoție foarte mare. Sigur, am primit și foarte multe comentarii negative, pentru că a fost o neînțelegere. Neînțelegerea a fost că mulți oameni au crezut că dacă l-am pus în consultare publică înseamnă că, de fapt, l-am și adoptat și că nu mai e nimic de făcut. Și atunci au început să curgă mesaje negative, amenințări cu moartea la adresa mea și așa mai departe", a explicat oficialul. 

Cristiana Pașca Palmer a dat și un exemplu de situație care i-a ridicat anumite semne de întrebare legate de metodologia acestui ordin. 

"A fost foartă multă tensiune în spațiul public. Dar asta ce a arătat? A arătat că oamenii nu mai au încredere în aceste procese de consultare, cu care, probabil, erau obișnuiți că ele se fac așa formal și gata. Eu am avut mai multe suspiciuni. Una a fost că noi dăm acest ordin de derogare de atâția ani și se spune că este o metodă de prevenție, pentru că în fiecare an se calculează câte pagube au făcut animalele și, în funcție de aceste pagube, studiul stabilea o cotă. Am avut o situație anul acesta când, de exemplu, pe județul Brașov a fost o cotă alocată de recoltare, un termen tehnic oribil absolut, de 51 de urși. În august ne-am trezit cu o situație la Brașov, unde un urs a atacat și a omorât un om și, atacând și alții, și s-a cerut disperat la Ministerul Mediului să se dea derogare pentru împușcarea acelui urs. Și atunci mi-am spus: Bun, dar deja cota de 51 la Brașov era deja consumată și când au avut o situație realmente de conflict om-natură nu mai aveau cotă și cereau din nou derogare. Și atunci această procedură, această metodologie prin care legăm pagubelele de cum controlăm efectiv aceste animale protejate prin lege mi-a creat anumite suspiciuni", a susținut ministrul. 

"În grupul de lucru de la minister au fost divergențe foarte mari de opinie vizavi de metoda prin care acest studiu stabilea și număra efectivele de carnivore mari și ce cotă trebuie recoltată. Problema mea cea mai mare a fost că, de fapt, prin acest ordin de ministru noi nu respectam deloc spiritul Directivei Habitate. Foartă multă lume suspecta că, de fapt, este o derogare mascată pentru a se crea material pentru vânătoare. Și atunci am decis că trebuie făută o reformă aici, că trebuie să revenim la spiritul Directivei Habitate și, ca atare, să separăm controlul populației de carnivore mari, de pagube și toți ce trebuie făcut. Noi ca minister avem o responsabilitate dublă. Pe de-o parte trebuie să asigurăm conservarea și protecția acestor specii foarte valoroase, pentru că România este țara din Europa cu cel mai mare număr de carnivore mari, e un motiv de bucurie, dar relația om-natură trebuie să fie bine gestionată. Dar, pe de altă parte avem și datoria de a asigura siguranța populației. Și atunci am decis un pachet de măsuri în doi pași, pe care l-am și comunicat în această după-amiază", a continuat acesta. 

Tot o premieră, potrivit ministrului Mediului, a fost și verdictul Academiei Române în privința acestui ordin, care a fost unul negativ. Întrebată dacă o soluție ar fi exportarea animalelor carnivore mari din România în alte țări din Uniunea Europeană, Cristina Pașca Palmer a explicat că nu este o soluție fezabilă. 

"Vestea bună este că, în același timp, și Academia Română, forumul suprem căruia noi îi trimisesem această documentație încă din 21 septembrie, a venit astăzi cu răspunsul și, pentru prima dată în istoria aceasta de 9 ani a acestei povești, și Academia Română a dat aviz negativ pentru studiu și pentru proiectul de ordin. Deci, oricum, mai departe nu mergem. Nu cred că este fezabil să exportăm carnivorele mari. Sunt anumite țări care au o populație mai mică de urși și de carnivore mari, dar și le gestionează bine și nu prea sunt încântate să accepte în plus, tocmai pentru că pagubele pe care le pot face costă. Nu e atât de simplu, pentru că sunt specii la habitatul nostru din România. O mutare a lor nu este așa cum ai lua un băț și l-ai muta de aici dincolo. Metodologia pe care a făcut-o acest studiu este contestată de experții. Ei spun că problema este că noi nu avem, de fapt, niște date concrete. Există o estimare, o populație de urși în jur de 6.000, de lupi în jur la 3.000, de pisici sălbatice în jur de 12.000. Statistica este asta. Aici, mecanismul în sine nu e corect. Ceea ce am observat este că avem aceste cote, că s-au recoltat sau s-a intervenit pe aceste animale, dar acest fapt nu ne-a redus pagubele, pentru că nu vedem o scădere drastică a pagubelor de la an la an, însă vedem o creștere a cotei", a spus oficialul. 

Ministrul Mediului a explicat și care sunt deciziile luate în acest caz, după ce a întrerupt derogările prin ordin de ministru care s-au dat în ultimii 9 ani. 

"Să vă spun ce am decis acum. Având în vedere că avem tot acest context, am avut o emoție publică foarte mare, avem un studiu care nu este validat de mai mulți oameni și pe care, mai ales, nici Academia România nu-l validează. Deci, mai departe ordinul nu se mai produce. Următorii pași, deci cele două elemente ale deciziei pe care am luat-o sunt:

1. Vom crea imediat, cât de repede se poate, un Serviciu de Urgență pentru Animale Sălbatice – SUAS. Este un serviciu pe care îl vom crea pentru intervenție rapidă, prin telefon la 112, prin care populația care a avut o pagubă din cauza unuia din aceste animale sau e în pericol poate suna și se activează o celulă de criză care vine și intervine, într-o primă fază, să anihileze animalul fără a-l omorî, dacă este foarte grav riscul îl poate și omorî. Și numai pentru aceste situații ministerul va face uz de articolul 16 din Directiva Habitate și va da derogarea de împușcare, doar în cazul în care este extremă nevoie de împușcare. Și în aceste fel, practic, folosim corect Directiva Habitate. Prin acest serviciu vrem să asigurăm siguranța populației și să se intervină punctual pe animalul care a creat problema. Facem acest serviciu împreună cu Ministerul de Interne, la Ministerul Mediului am decis să fac un comitet de permanență, 24 de ore din 24, care să stea la dispoziție să dea derogarea, deci să asigure cadrul legal pentru intervenție în cazul în care este nevoie și, în paralel, facem un grup de lucru lărgit care să includă toți experții care au fost și până acum, dar și reprezentanți din agricultură și cei ai vânătorilor, ca să se poată discuta și să se ajungă la o concluzie asumată.

2. Al doilea aspect sunt, sigur, toate măsurile de prevenție. Se vorbește de instalare de garduri electrice, de tot felul de alte lucruri. Eu am deschis anul acesta o linie nouă de finanțare la Fondul de Mediu exact pentru protecția biodiversității. Deci se poate aplica și pentru astfel de lucruri, există bani să se instaleze astfel de metode de prevenție", a conchis Cristiana Pașca Palmer.