"2017 e un an pierdut". Cum e lovită economia de criza politică detonată de Dragnea
Criza politică declanşată în plin boom economic de liderii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, ar putea duce la o "cădere în gol" a celor mai importanţi indicatori macroeconomici.
Criza guvernamentală la Bucureşti vine în contextul în care România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Nicicând România nu a stat mai bine economic şi, totodată, riscurile nu au fost atât de mari, spunea recent chiar guvernatorul BNR. Partidul de guvernământ îşi sabotează propriul guvern din motive pe care, raţional, nimeni nu le înţelege.
Primele efecte ale noii crize politice sunt explozia cursului valutar şi creşterea costurilor la care se împrumută statul. Euro se apropie vertiginos de un nou maxim al ultimilor 4 ani şi jumătate, urcând spre cota de 4,58 lei. Analiştii economici au previziuni destul de sumbre cu privire la viitorul imediat:
"Lucrurile sunt pierdute pentru acest an. Nu se mai poate face nimic. Orice guvern ar veni, în perioada de vară, vine toamna, nu se mai poate face nimic. În anul 2017, în pofida faptului că avem o majoritate parlamentară confortabilă, economia este absolut în criză. 2017 este un an pierdut definitiv. Lucrurile se îngreunează foarte mult, condiţiile sunt altele, leul este deja lovit de această mişcare şi va continua şi în următoarele zile. Putem să discutăm cine va fi prim-ministru, dar să nu ne aşteptăm ca economia României să aibă suucesul de până acum", a declarat la Realitatea TV profesorul de economie Mircea Coşea.
Potrivit lui Coşea, fondurile europene n-au cum să intre, investiţiile străine sunt descurajate, iar creşterea economică nu este un câştig, ci o pierdere pentru că e bazată pe consum şi dezechilibrează macroeconomia prin balanţa de plăţi.
Criza guvernamentală la Bucureşti vine în contextul în care România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Economic totul părea că arată bine.
În primele trei luni, PIB-ul a crescut cu 5,7%, după o creştere de 4,8% în 2016. Economiştii spun că această creştere economică nu este sustenabilă atâta vreme cât este susţinută mare parte de consum.
Salariul mediu a crescut cu 14% în primul trimestru al acestui an comparatic cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Comerţul cu amănuntul – care reflectă cel mai bine puterea de consum a oamenilor – a crescut cu 7% în primele trei luni.
Exporturile au crescut cu 12% şi în ciuda faptului că importurile au urcat peste exporturi. Investiţiile străine au urcat şi ele cu 22,8%.
Îngrijorătoare sunt investiţiile statului care au scăzut cu 31% în primul trimestru ceea ce ar putea afecta deficitul bugetar. Executivul s-a angajat să-l ţină la sub 3% din PIB anul acesta, însă există un mare risc ca acest să fie depăşit şi să ajungă la 3,6%.
Cea mai mare vulnerabilitate determinată de această criză politică o are cursul de schimb. Euro se află în apropierea pragului de 4 lei şi 57 de bani, maximul anului, şi nu departe de nivelul istoric din vara anului 2012 de 4,6397 de lei.