Cursă contracronometru pentru găsirea submarinului dispărut în timp ce cobora spre epava Titanicului: când se termină oxigenul? Cine era la bord
La ore bune de la dispariția submarinului cu turiști care urmau să coboare lângă epava pachebotului Titanic sunt încă multe elemente necunoscute, iar șansele de supraviețuire se diminuează pe măsură ce timpul trece. Cinci persoane se aflau la bord când contactul cu micul submarin s-a pierdut la aproximativ o oră și 45 de minute după scufundare.
Operațiunea de salvare a continuat peste noapte în mijlocul Atlanticului, dar până acum nu a existat niciun semn al navei.
Oficialii Gărzii de Coastă au estimat, luni după-amiază, că submersibilul are rezerve de oxigen pentru un interval de timp între 70 și 96 de ore. Asta înseamnă, în cel mai bun caz, că persoanele de la bord - dacă mai sunt în viață - dispun de aer până cel târziu vineri. Dar adâncimea zonei în care s-a produs dispariția este, în sine, o provocare.
Printre cei de la bord se numără și omul de afaceri și exploratorul miliardar britanic Hamish Harding , spun jurnalistii de la Adevarul.
Conform sursei citate, omul de afaceri pakistanez Shahzada Dawood și fiul său, Suleman, se aflau și ei la bord, a declarat familia lor într-un comunicat.
Și exploratorul francez Paul-Henry Nargeolet ar fi la bord, potrivit unei postări pe Facebook a lui Harding înainte de începerea scufundării.
Stockton Rush, directorul executiv al OceanGate - firma ce se ocupă de scufundări - s-ar afla în submersibilul disparut.
Căutările se desfășoară la aproximativ 1.400 de kilometri de Cape Cod, la o adâncime de aproximativ patru kilometri, a spus el. Salvatorii cercetează, de asemenea, suprafața oceanului în cazul în care Titan a reușit să iasă, dar a pierdut cumva comunicațiile cu nava sa principală. Compania care organizează excursii pe Titan, OceanGate Expeditions, oferă excursii subacvatice pentru a vedea Titanicul scufundat. O expediție tipică de opt zile costă 250.000 de dolari de persoană. Pentru expediție, participanții erau nevoiți să semneze un contrat prin care își asumau riscurile.
Jurnalistul CBS David Pogue a călătorit anul trecut pentru a ajunge la epava Titanicului.
El a declarat pentru BBC că atunci când nava de sprijin este direct deasupra submarinului, mesajele text scurte pot fi trimise între cele două nave.
În caz contrar, comunicarea prin GPS sau sisteme radio nu este disponibilă, deoarece nu funcționează sub apă.
Pogue spune că, de asemenea, nu este posibil ca cei de la bordul submarinului să scape singuri, deoarece sunt izolați etanș în interior cu șuruburi aplicate din exterior.
O navă submersibilă este diferită de un submarin. Potrivit National Oceanic and Atmospheric Administration, un submarin se poate lansa în ocean dintr-un port independent, în timp ce un submersibil are rezerve de putere foarte limitate, așa că are nevoie de o navă-mamă care să-l lanseze și să-l recupereze, scrie Adevărul.
Chris Parry, amiral în retragere al marinei britanice, a declarat că ”este o operațiune foarte dificilă. Pe fundul mării, suprafața este foarte ondulată. Și Titanicul se află într-un șanț, în nisip, în jur sunt o mulțime de resturi".
Submersibilul dispărut - de aproximativ 6 metri și jumătate lungime și cu o greutate de 10 tone - , aparține companiei OceanGate Expeditions.
Chris Parry, amiral în retragere al marinei britanice, a precizat că "este o situație îngrijorătoare și, cu trecerea timpului, devine și mai alarmantă. Există o variantă optimistă, și anume că s-a pierdut comunicarea cu cei de la suprafață. A avut loc o defecțiune, iar submersibilul continuă să opereze, dar, evident, nu mai are contact cu nava-mamă. Celălalt scenariu, mai pesimist, este că ar fi putut avea loc un accident, submersibilul ar fi putut să se lovească de epava Titanicului, iar asta ar fi dus la o defecțiune catastrofală".