MENIU

Când se face reforma pensiilor speciale din România - Anunțul premierului Marcel Ciolacu pentru banii din tranșa 3 PNRR

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat de la Bruxelles că reforma pensiilor speciale este gata într-o săptămână. 

 

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, la Bruxelles, că România va depune în timp util cererea de plată numărul 3 pentru fondurile europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pentru a putea primi banii din tranșa 3, România trebuie să facă reforma pensiilor speciale, prevăzută în PNRR

Întrebat până când a fost prelungit termenul pentru depunerea cererii de renegociere PNRR, 31 august fiind data limită, premierul Marcel Ciolacu a anuțat că reforma pensiilor speciale se va face. Șeful Guvernului a precizat că este convins că „renegocierea” va fi depusă mai devreme. În plus, Marcel Ciolacu a mai spus că, până la sfârşitul lunii octombrie, Comisia Europeană doreşte să închidă negiocierile.

„Cu cât depunem mai repede, cu atât se ia în analiză cererea de plată numărul 3. Sunt foarte multe state, cred că 60% dintre ele, care nu au depus nici cererea de plată numărul 2.

Noi la cererea de plată nr. 3 mai avem o singură reformă de îndeplinit, respectiv pensiile speciale. Sunt ferm convins că în maximum o săptămână se vor termina şi aceste negocieri”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, de la Bruxelles.

Premierul Marcel Ciolacu s-a aflat în perioada 31 august-1 septembrie în prima sa vizită oficială la Bruxelles, unde a avut întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene.

 

România riscă să piardă trei miliarde de euro, bani care reprezintă a treia tranșă din PNRR, dacă legea pensiilor speciale nu va fi adoptată.

Marcel Ciolacu, hotărât să-și pună pe masă mandatul de premier dacă pensiile speciale nu vor fi desființate

 

Reformele în sistemul de pensii și salarizare ar fi trebuit deja făcute trebui deja schițate până pe 31 august, precum și planul de investiții. România riscă să piardă bani din PNRR pentru că nu a încheiat reformele la care s-a angajat prin PNRR, legate de pensii, salarii, măsuri fiscale pentru scăderea cheltuielilor bugetare, dar și de investiții. În cel mult o lună, mai precis la începutul sesiunii ordinare din septembrie, se așteaptă ca Parlamentul să adopte legea pensiilor speciale pentru a putea obține banii europeni din PNRR după depunerea cererii pentru a treia tranșă.

 

CÂȚI PENSIONARI SPECIALI ARE ROMÂNIA

În România sunt peste 10.300 de pensionari de lux. Dintre aceștia, jumătate sunt pensionarii din magistratură, potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP). Iar cea mai mare pensie a unui fost magistrat este și cea mai mare din România, cu 20 de mii de lei din bugetul statului.

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iulie 2023, de 10.310 (plus 29 comparativ cu luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 5.309 fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice, relatează agerpres.ro.

 

CELE MAI MARI PENSII DIN ROMÂNIA - MAGISTRAȚII

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.583 lei, din care 19.662 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.354 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.647 de pensionari, pensia medie fiind de 5.144 de lei, din care 2.464 de lei suportaţi din bugetul de stat.

 

CE DOMENII MAI SUNT  ÎN TOPUL PENSIONARILOR SPECIALI DIN ROMÂNIA

Foștii diplomați. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna iulie un număr de 728 persoane. Pensia medie era de 5.814 de lei, din care 2.546 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

Foștii parlamentari. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.050 de lei (2.477 de lei de la bugetul de stat).

Foștii angajați din aviație. Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.362 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.506 de lei, din care 7.511 lei suportaţi din bugetul de stat.

Foștii salariați la Curtea de Conturi. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 548 de persoane, media fiind de 8.501 de lei, din care 2.806 de lei cota suportată din bugetul de stat.