Câți români pot beneficia de legea "dai casa şi scapi de datorii"
32.000 de români cu credite imobiliare au restanţe la plată. Dar sunt 300.000 cu garanţii ipotecare care oricând pot da înapoi casa băncii.
Numărul real al debitorilor vulnerabili, care ar putea beneficia de legea care se referă la darea în plată a unor bunuri imobile, zisă şi "dai casa şi scapi de datorii", este de 32.099 credite garantate cu case, dintre care 13.514 credite pentru case şi 18.585 de credite de consum, conform lui Adrian Vasilescu, consilierul personal al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Oficialul BNR spune că în România figurează cu credite active 6,1 milioane de persoane fizice, din care 712.000 figurează cu restanţe.
"Dar cei mai mulţi dintre aceşti 712.000 de restanţieri şi cele mai multe credite restante la plată nu au nicio legătură, absolut niciuna, cu legea în discuţie. Această lege se referă la creditele garantate cu ipoteci. Numai 316.052 şi-au garantat împrumuturile cu ipoteci. Fac aici menţiunea că deşi în dezbaterea publică s-a vorbit numai despre case, în textul legii apare sintagma bunuri imobiliare, care înseamnă nu numai locuinţe, ci şi case de vacanţă, blocuri, terenuri", a spus Vasilescu.
Dintre cei 316.052 de debitori ipotecari, un număr de 138.476 au luat credite de consum (multe pentru excursii în străinătate sau pentru alte diferite nevoi personale) pe care le-au garantat cu case de locuit, cu case de vacanţă ori cu terenuri.
"Persoanele care au folosit creditele ipotecare ca să cumpere active imobiliare (case ori terenuri) sunt relativ puţine: 177.576. Cei mai mulţi însă nu se joacă de-a ipotecile, aşa că îşi achită creditele fără nicio întârziere. Câţi sunt restanţieri? Număraţi bob cu bob, după acte: 32.099", a spus Vasilescu, potrivit zf.ro.
Inițiatorul legii "Casă contra credit": Băncile nu și-au asumat niciun risc până acum, să plătească
Războiul legii privind "darea în plată". Isar: Dezbaterea din Parlament a avut loc foarte repede
Așa-numita lege "Casă contra credit", adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaților și trimisă spre promulgare la președintele Klaus Iohannis, ridică o serie de semne de întrebare și nelămuriri, fiind deja subiectul unor controverse pe scena publică între bancheri și BNR, pe de o parte, și reprezentanții debitorilor aflați în dificultate, de cealaltă parte.
Patronatele Bancare din România au anunțat deja că vor solicita Președinției să sesizeze Curtea Constituțională pe "darea în plată", invocând retroactivitatea și încălcarea dreptului de proprietate, și cer să se retrimită legea în Parlament pentru reexaminare.
Și reprezentanţii Băncii Naţionale spun că vor contesta legea la CCR pentru că băncile riscă falimentul.
De partea cealaltă, inițiatorii proiectului spun că legea transpune o Directivă europeană și reprezintă o soluție echitabilă atât pentru debitor, cât și pentru creditor care, la momentul acordării creditului, a apreciat că imobilul adus ca garanție acoperă valoarea acordată.
Legea "dării în plată" prevede ca, în cazul în care nu mai poţi plăti creditul, îi returnezi băncii casa şi creditul se stinge. Apar însă o serie de întrebări și neclarități cu privire la punerea în aplicare a acestei proceduri.