"Fericim alte ţări din Europa: Ungaria şi Polonia". Bomba cu ceas din spatele creşterii economice
România a înregistrat cea mai mare creştere economică, în ritm anual, din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din acest an, potrivit Eurostat. Analiştii economici spun că importurile masive din 2017, care susţin această creştere artificială, alimentează de fapt economiile altor ţări din UE, în special Polonia şi Ungaria.
Guvernul României ar trebui să trateze creşterea economică din primele şase luni, de 5,8%, ca pe un fenomen periculos şi să renunţe la tonul festivist, sunt de părere analiştii economici. Cifrele aparent spectaculoase ar trebui să fie un "duş rece" pentru Executiv, a explicat profesorul Mircea Coşea la Realitatea TV, pentru că ascunde dezechilibre macroeconomice majore.
"Această creştere economică, cea mai mare din UE, este transferată altor ţări care exportă la noi. Din acest motiv nu se vede în nivelul de trai al românilor. Nimeni nu spune că nu este bine să creşti prin consum, dar numai dacă există o ofertă internă. Altfel, vedem că avem cea mai mare viteză de îndatorare din ultimii 10 ani. Nu există un echilibru între consum şi investiţii, nu avem intrări de capital străin, de fondurile europene nu mai vorbesc", a explicat Mircea Coşea la emisiunea "Jocuri de Putere".
Potrivit profesorului de economie, creştere industriei este una conjuncturală, fiind bazată pe industria componentelor auto şi fiind dependendă de o anumită piaţă externă. În plus, creşterea pe servicii înseamnă pentru o ţară ca România o blocare a dezvoltării pe alte domenii pe viitor.
"Aar trebui să se renunţe la tonul festivist şi să fie mai degrabă un duş rece, nu vom mai putea să recuperăm daunele macroeconomice, am intrat deja în zona roşie la deficitul de cont curent. Eu fac un apel să nu transformăm această cifră într-un succes răsunător, ci într-un semnal de alarmă", a mai spus Mircea Coşea.
Cel mai îngrijorător element este avansul deficitului comercial cu aproape 50% în primele şase luni ale acestui an, a explicat şi Cristian Grosu, redactor-şef al site-ului Curs de Guvernare. Acest indicator semnalizează că importăm mult mai mult decât exportăm şi susţinem economiile altor ţări.
"Polonia şi Ungaria exportă masiv în România bunuri de larg consum. Avem o crestere cu 50% a deficitului comercial în prima jumătate a anului. Vedeţi cât de puţin reuşim să facem cu o creştere economică atât de mare şi cât de mult reuşesc să facă Polonia şi Ungaria cu creşteri economice mai mici. Aceste ţări au excedent pe contul comercial", a declarat Cristian Grosu.
Conform Eurostat, produsul intern brut al României a înregistrat atât în primul trimestru al acestui an, cât şi în trimestrul al doilea un avans 5,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. În aceeaşi perioadă, PIB a crescut cu 2,2% în zona euro şi cu 2,3% în UE, după o creştere de 1,9%, respectiv 2,1% în primul trimestru.
De asemenea, în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru, România a înregistrat o creştere economică de 1,6%, ceea ce o plasează pe locul secund în UE după Suedia, care a înregistrat o creştere economică de 1,7% de la un trimestru la altul. Şi în acest caz, avansul economiei româneşti este mult superior mediei din UE şi din zona euro, unde PIB a crescut cu 0,6% comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 0,5% în primele trei luni în ambele cazuri.
Datele publicate de Eurostat sunt similare cu cele anunţate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit căruia în trimestrul al doilea, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 5,9%, pe seria brută.
Pe seria ajustată sezonier, în trimestrul II 2017, comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a crescut cu 1,6%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 5,7%.