Atenţie la laptele praf pentru bebeluşi. Cât de dăunătoare sunt aceste produse pentru copii

APC România a achiziționat la sfârșitul lunii mai unele dintre cele mai folosite tipuri de lapte praf de început, produs destinat hrănirii sugarilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 luni, pentru a analiza compoziția acestora pe baza informațiilor înscrise pe etichetă. Studiul a fost realizat de către o echipă coordonată de dr. ing. biochimist Madalina Ilis și dr. ing. biochimist Mihai Rissdorfer, experți produse alimentare la APC Romania.

Astfel, doar 61% dintre produsele analizate au ca prim ingredient laptele. Din acestea 46% au ca prim ingredient laptele degresat, în timp ce în 15% din cazuri primul ingredient e reprezentat de laptele deshidratat (Humana 1) și laptele de vacă (Vitalact).

În plus, în cazul a 32% dintre produsele analizate, primul ingredient este zerul demineralizat.

Zerul este subprodusul care rezultă din prelucrarea laptelui în brânzeturi. Pentru a obține zerul praf demineralizat sunt extrase între 70% și 90% din mineralele conținute de zerul brut. Zerul praf demineralizat poate cauza reacții alergice.

Proteine din zer

La 7% dintre produsele analizate, primul ingredient e reprezentat de proteine din zer.

În ceea ce privește cel de-al doilea ingredient din fiecare produs analizat, s-au constatat că pentru 54% dintre produsele analizate cel de-al doilea ingredient este zerul praf demineralizat şi în cazul a 31% dintre produsele analizate, cel de-al doilea ingredient îl constituie uleiurile vegetale. În privința acestui ingredient există producători care nu menționează tipul de ulei vegetal folosit (Nestle - NAN 1, Humana 1, Lactovit, Vitalact), precum și proveniența acestuia (agricultura clasică sau cea ecologică);

- Pentru 8% dintre produsele analizate cel de-al doilea ingredient este laptele de vacă degresat, iar pentru 7% dintre produsele analizate cel de-al doilea ingredient este lactoza.

Ingredientele de pe pozițiile 3 și 4 ale fiecărui produs analizat sunt: lactoză, uleiuri vegetale, lapte degresat și alte zaharuri (maltodextrina, amidon).

Reprezentanţii APC spun că, în concluzie, atunci când numai din considerente medicale trebuie să hrănim bebelușul cu lapte praf, trebuie să avem în vedere în special primele 5 ingrediente din produsul ales. După primele 5 ingrediente urmează multe substanțe chimice de sinteză care au un grad de asimilare diferit față de cele naturale, pe care le înlocuiesc.

84 de substanțe diferite

În formulele de lapte praf analizate, s-au identificat 84 de substanțe diferite, cele mai puține ingrediente fiind întâlnite în produsul Vitalact (19 ingrediente), iar cele mai multe ingrediente s-au identificat în produsul Aptamil 1 (48 de ingrediente).

Aditivi care se regăsesc în laptele praf

Maltodextrina, substanţă regăsită în laptele prag, este un aditiv alimentar folosit ca agent de îngroșare și îndulcitor, poate produce reacții alergice, ca îndulcitor are un indice glicemic de două ori mai mare decât zahărul, fapt ce duce la creșterea nivelului de glucoză din sânge.

Unii producători au folosit taurina în realizarea formulei de lapte praf (Novolac 1,Humana 1, Nestle Nan Comfortis 1, Nestle Nan 1, Nuticia Aptamil 1 cu Pronutra, Nutricia Milumil 1 și Nutricia Bebelac 1), iar cantitatea de taurină asimilată zilnic de catre sugarii hrăniți cu una din aceste formule de lapte praf variază între 29,25 mg/zi (Nestle Nan Comfortis 1) și 51,87 mg/zi (Novolac 1) sau între 906,75 mg/lună și 1067,97mg/lună, ajungându-se astfel la conținutul de taurină dintr-o băutură energizantă de 250 ml.

În unele formule de lapte praf (Hipp 1 Combiotic, Humana 1, Nestle Nan Comfortis, Nutricia Aptamil 1, Nutricia Milumil, Nutricia Bebelac 1) există și fibre alimentare. Acestea nu fac parte din compoziția chimică a laptelui matern.

Uleiuri vegetale

Despre uleiurile vegetale folosite în formulele de lapte praf analizate, trebuie menționat că există cazuri în care producătorii nu declară tipul de ulei folosit și modul de obținere al acestuia. Digestia uleiurilor vegetale este în general greoaie.

Amidonul este un carbohidrat care produce creșterea bruscă a glicemiei, nu se găsește în laptele matern, iar introducerea acestuia în formula de lapte praf poate genera intoleranță și alergie la acesta în perioada de viață ulterioară.

Fructooligozaharidele sau zahărul artificial a fost interzis în formulele de lapte praf comercializate în Noua Zeelandă.

Siropul de glucoza este o substanta care nu se gaseste in laptele matern, fiind folosit ca emulgator în laptele praf pentru bebeluşi.

Fosfatul de potasiu, clorura de calciu, carbonatul de calciu sunt substanțe anorganice, cu grad de asimilare redus. Carbonatul de calciu (E 170) este un colorant alb care se obține din calcar alb, folosit ca stabilizator și agent de umplere, poate produce dureri abdominale, pietre la rinichi și comportament confuz.

În plus, probioticele introduse în formulele de lapte praf au mai mult un rol comercial, deoarece flora intestinală a sugarului se dezvoltă după perioada lactației.

Altă substanţă care se regăseşte în laptele praf este galacto-oligozaharidele pot da simptome precum balonare, gaze și dureri abdominale.

Mineralele sunt bune, dar asimilarea lor ține de o flora intestinală existentă, floră care, în acest caz, se află în formare în primele luni de viață.

Favorizează apariția colicilor

Aciditatea crescută artificial datorită zaharurilor introduse în formulele de lapte praf produce o coagulare instantanee a laptelui și implicit favorizează apariția colicilor.

Vitaminele incluse în formulele de lapte praf sunt sintetice, dacă se depășesc anumite valori acestea pot avea efecte toxice, putând cauza dereglări hormonale și dermatite de contact. Vitamina K are rol coagulant și se administrează la bebeluși imediat după naștere ca să prevină eventuale hemoragii, prezența ei în anumite formule de lapte praf nu se justifică.

Totodată, conform unui studiu realizat de Universitatea din Keele, Marea Britanie, în unele formule de lapte praf s-a găsit aluminiu într-o cantitate de 40 de ori mai mare decât cel prezent în laptele matern și de câteva ori mai mare decât cel admis în apa potabilă. Prezența aluminiului în laptele praf se datorează echipamentelor de producție și ambalajelor din folie de aluminiu. Conform studiului, un bebeluș poate ingera zilnic peste 600 micrograme de aluminiu, fapt ce poate genera boli gastrointestinale și poate împiedica buna funcționare a funcțiilor renale.

„Laptele matern nu poate fi înlocuit cu laptele praf decât în situații deosebite care au legătură cu anumite afecțiuni medicale ce nu permit alăptarea sugarului. Din păcate, laptele praf a devenit o regulă în privința hrănirii sugarilor, iar laptele matern este excepția de la regulă. Rata alăptării în România se situează la nivelul cel mai scăzut înregistrat în ultimii 25 de ani. În anul 2014, 71% dintre mamele tinere își hrăneau sugarii cu lapte praf. Acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze, având în vedere dezavantajele dovedite științific privind folosirea laptelui praf pentru hrănirea bebelușilor, iar tinerele mame ar trebui încurajate și susținute prin programe specifice derulate pe termen lung de către Ministerul Sănătății Publice”, a declarat Conf.univ. dr. Costel Stanciu – presedintele Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.

Medicii pediatri atrag atenția asupra pericolelor alimentației cu lapte praf, cum ar fi:

- risc crescut de constipație;

- risc crescut de boli cronice: diabet, obezitate și cancere infantile;

- risc crescut de alergii (astm, eczeme) și intoleranță (erupții, diaree);

- risc crescut de infecții respiratorii și alte tipuri de infecții;

- risc crescut de carență de vitamina A;

- risc crescut de dezvoltare intelectuală mai redusă.