Marius Vizer, președintele Federației Internaționale de Judo, omul care a avut un rol determinant în crearea premiselor care au făcut posibil evenimentul istoric petrecut de curând la Grand Slam-ul de judo de la Abu Dhabi, împlinește mâine, 7 noiembrie, 60 de ani. Cu acest prilej, Federația Română de Judo îi urează La mulți ani și îi mulțumește pentru sprijinul constant.
La Grand Slam-ul de judo de la Abu Dhabi, au participat 372 de judoka, 230 la masculin și 142 la feminin, din 64 de țări. Competiția face parte din International Judo Federation World Judo Tour, celelalte 4 Grand Slam-uri desfășurându-se la Paris, Düsseldorf, Ekaterinburg și Osaka. Al cincilea și ultimul turneu din acest an va avea loc la Osaka, între 23 și 25 noiembrie.
Ministrul Culturii și Sportului din Israel, Miri Regev, care a fost în Abu Dhabi împreună cu sportivii, a plâns când imnul Israelului a fost intonat la ceremonia de premiere.
Miri Regev a recunoscut în presa din Israel că președintele Federației Internaționale de Judo, românul Marius Vizer, a influențat decisiv organizatorii Grand Slam-ului de la Abu Dhabi să-și schimbe politica cu privire la simbolurile israeliene.
În 2017, judoka israelian Tal Flicker a luat medalia de aur la același Grand Slam de Judo de la Abu Dhabi, dar organizatorii au refuzat să ridice steagul Israelului și să „pună” imnul „Hatikva”.
În locul drapelului alb–albastru cu steaua lui David, a fost înălțat drapelul Federației Internaționale de Judo (FIJ). Flicker a urcat pe podium și a cântat singur imnul țării sale, în timp ce în sală se auzea imnul FIJ, conform fanatik.ro.
ROLUL EXTRAORDINAR AL LUI MARIUS VIZER
Dincolo de perseverența pentru care devenise faimos și în țară, alegându-se cu mulți dușmani și controverse, Marius Vizer a reușit în ultimii ani să dinamizeze judoul și, totodată, să-i confere o vizibilitate și atractivitate fără precedent, prin rețete relativ accesibile, a scris tracknews.ro.
El a inițiat o serie internațională de competiții ce depășește azi 20 de evenimente anual, cuprinzând un campionat mondial în fiecare an, cu excepția celui olimpic, 11 Grand Prix-uri, 5 Grand Slam-uri, un World Master etc., și a implementat strategii de marketing care au crescut enorm imaginea judoului.
Altminteri un sport destul de greu "inteligibil" și nu foarte strălucitor, judoul a devenit nu doar mai ușor de înțeles și de privit, dar și mult mai "consumat" de canalele media, astfel încât a ajuns generator de venituri.
La aceasta s-a adăugat modernizarea regulilor unui sport ancorat în rigori tradiționale, fapt dificil, ce a generat opoziție și comentarii.
Toate au fost, însă, reduse la tăcere atunci când roadele - încasările de pe seama mediatizării competițiilor, creșterea numărului de spectatori, premiile tot mai mari la concursuri - au devenit palpabile.
