A doua zi de Paști. Tradițiile și obiceiurile de Înviere sunt respectate de o mulțime de oameni. Cu toate acestea, obiceiurile din cea de-a doua zi de Paște sunt mai puțin cunoscute. În Lunea Albă, așa cum este numită prima zi de luni după Paște, sunt respectate mai multe tradiții, încă din timpuri străvechi.
A doua zi de Paști. În această zi, are loc așa-numita”umblare cu pască”, adică vizitarea rudelor apropiate în vederea vestirii Învierii lui Iisus Hristos. Se obișnuiește ca finii să se ducă în vizită la nași, cu colaci, pască și ouă roșii, iar copiii merg la părinți. Nasii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiția spunând că aceștia mergeau împreună la hora satului, notează crestinortodox.ro.
A doua zi de Paști. O altă tradiție specifică Lunii Albe este stropirea cu apa. Se spune că acest ritual are la origine povestea despre o fată evreică ce a leșinat la auzul veștii învierii lui Hristos, fiind readusă în simțiri de niște tineri ce au stropit-o cu apă. În Transilvania, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcați în haine tradiționale. Acestea, la rândul lor, le oferă băieților de băut și câteva mici daruri.
A doua zi de Paști. Obiceiurile din cea de-a doua zi de Paște sunt mai puțin cunoscute. În Lunea Albă, așa cum este numită prima zi de luni după Paște, sunt respectate mai multe tradiții, încă din timpuri străvechi.
A doua zi de Paști. Începe SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ
Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credința populară o serie de obiceiuri. Conform tradiției crestine în aceste zile credincioșii sunt supuși la numeroase restricții.
Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morți, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reținute în prinsoarea iadului începând de la Adam și până la venirea Mântuitorului și rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei, conform adevarul.ro.
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porțile Raiului și ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiția spune că trebuie să stropești casa cu agheazma și să dai de băut la rude. Conform revistei Superstițiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” și al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.
Marțea din Săptămâna Luminată se mai numește și Marțea Alba și este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paște și vin roșu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicție. Conform tradiției, nu e bine a munci de "nunta șoarecilor". Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă și să te lipsești restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită și Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi. "Joia Rea", cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel "sfințită" se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântănița. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paștelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viață.
A doua zi de Paști. Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.
