Abilitățile intelectuale nu sunt „bătute în cuie" de la naștere, pentru că, alături de bagajul genetic, importante sunt mediul în care trăim și experiențele pe care le avem. Însă, moștenirele genetice pot reprezenta un avans, în anumite condiții, față de ceilalți copii.
Unele caracteristici ale indivizilor sunt moștenite de la părinți. Este vorba despre așa-numitele talente sau abilități, care se pare că ar apărea pe fondul unor variații genetice. Pentru ca un talent să poată fi dezvoltat și să se ajungă la performanțe, el trebuie să fie însă identificat, iar mediul de viață joacă un rol important.
În acest sens, un studiu care a fost publicat în jurnalul „Science of Learning" ne arată cât de mult influențează moștenirea genetică reușita academică a copiilor. În cadrul studiului au fost analizate rezultatele școlare a peste 6.000 de perechi de gemeni. Mai mult, rezultatele au fost urmărite de la începutul ciclului primar și până la sfârșitul liceului.
„Aproximativ două treimi din diferențele rezultatelor școlare sunt explicate de deosebirile identificate la nivelul ADN-ului copiilor", a declarat Margherita Malanchini, de la Universitatea Texas din Austin.
Genele influențează inteligența
Rezultatele studiului au arătat că performanțele educaționale ale elevilor au fost extrem de stabile pe parcursul școlarizării, astfel elevii care început bine școala primară au terminat pe aceeași linie și liceul.
Oamenii de știință spun că în proporție de 70% stabilitatea elevilor s-a datorat factorilor genetici, în timp ce mediul înconjurător a contribuit cu 25%, iar relațiile cu prietenii și profesorii doar cu 5%.
Însă, cercetătorii atrag atenția asupra faptului că acest lucru nu înseamnă că tinerii s-au născut pur și simplu deștepți. Chiar și după măsurarea inteligenței, genele au explicat aproximativ 60% din continuitatea succesului academic.
„Spre deosebire de studiile care legau reușitele școlare de personalitate, comportament și motivație, acesta demonstrează că activitatea este condusă de o serie de trăsături cognitive și noncognitive", a explicat Margherita Malanchini, de la Universitatea Texas din Austin
Sursa
