Misofonia sau "furia la sunete". Misterul sindromului care poate transforma viața în coșmar

Misofonia, potrivit specialiștilor, nu este o tulburare de ordin fizic a auzului, deci oamenii care acuză acest sindrom nu aud "mai bine", ci au percepție "hipersensibilă" a ceea ce pentru un om normal reprezintă zgomot de fundal.

Deoarece reacția persoanelor care prezintă acest sindrom la sunete precum respirația altor oameni, sforăit sau zgomot de tacâmuri poate merge de la iritare la furie, mai este cunoscut și sub denumirea de „furie la sunete”, potrivit respirăinsiguranta.ro.

Astea însemnă că mecanismul de tip fobie se declanșează, de regulă, la zgomote repetitive, fără a avea legătură cu intensitatea sau frecvența sonoră a acestora. Sunetele legate de mâncat sunt cel mai frecvent raportate, urmate îndeaproape de așa-numitele sunete ale gâtului.”, spune dr. Jane Gregory, psiholog clinician la Universitatea din Oxford.

Declanșatoarele obișnuite includ:

• sunetele orale, legate de alimentație sau de alt tip: mestecat, înghițire, , plescăitul buzelor, sorbit, mestecat gumă și făcut baloane, căscat, sărutat, sunete produse de spălatul pe dinți, scrâșnitul dinților, ronțăit, etc
• sunete legate de respirație: respirație puternică, gâfâituri, adulmecat, sforăit, suflarea nasului, tusea
• sunete repetitive de tip bătăi cu degetele, tastarea la calculator, sunetul ștergătoarelor de parbriz, apăsarea repetată a unui pix
• sunete asociate cu diverse mișcări, pocnetul din degete, balansarea picioarelor
• altele: ticăitul unui ceas, picurarea apei, sunetul tacâmurilor, soneriile telefoanelor, sunetele scoase de diverse animale, foșnitul pungilor sau hârtiilor

Unii cercetători consideră că acești factori declanșatori pot fi puși în legătură cu diverse evenimente, posibil traumatice, din copilărie.