Comisia de cod electoral a decis, marți, că votul prin corepondență va fi aplicat doar pentru alegerile parlamentare, stabilind, totodată, și eliminarea posibilității înscrierii online în Registrul electoral pentru exercitarea votului prin corespondență. Votul final va fi dat, miercuri, în plenul Camerei Deputaților, apoi legea va merge la promulgare, informează Mediafax.
Proiectul de lege, adoptat de Senat, stabilea că votul prin corespondență se aplica și pentru alegerile prezidențiale și europarlamentare, dar reprezetanții PSD au propus ca acest vot să fie doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie valabil doar pentru scrutinul prezidențial.
Președintele Comisiei Gabriel Vlase (PSD) a propus ca votul prin corepondență să fie aplicat doar pentru parlamentare, pe motiv că până la alegerile prezidențiale și europarlamentare mai este timp:
"Pentru prezindențiale sunt niște particularități și mai avem până în 2019, este un proiect pilot, până atunci vedem ce se întâmplă. Nu este că nu vrem să facem, dar am considerat că vrem să vedem ce se întâmplă în toamna lui 2016, când votul prin corespondență va fi aplicat la parlamentare", a explicat Vlase.
Comisia de cod electoral a decis, la propunerea PSD, și eliminarea din proiect a posibilității înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondență, deputatul PNL Mihai Voicu criticând eliminarea și arătând că „înregistrarea online este marele hatâr, este esența proiectului”.
Pe de altă parte, membrii Comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancțiunea legii penale și că exercitarea votului prin corespodență este personală, iar exercitarea votului prin corespondență în numele altei persoane va fi interzisă sub sancțiunea legii penale.
Săptămâna trecută, liderul UDMR, Kelemen Hunor, anunța că intenționează să atace legea votului prin corespondență la Curtea Constituțională și că va discuta inclusiv cu formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu în acest sens, având în vedere că partidul nu are suficiente semnături pentru a depune contestația. UDMR mai acuza faptul că forma adoptată de Senat nu garantează secretul votului prevăzut de Constituție. În același timp, Kelemen Hunor preciza că dacă amendamentul UDMR privind aplicarea votului prin corespondență doar la alegerile prezidențiale va fi acceptat, Uniunea nu va mai ataca legea la CCR.
În schimb, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat, ulterior, că nu își propune să atace legea votului prin corespondență la Curtea Constituțională, precizând că doar și-a făcut "datoria" de a atrage atenția că forma adoptată are prevederi neconstituționale. Întrebat dacă are în vedere o acțiune comună cu UDMR privind contestarea legii, în condițiile în care și Uniunea și-a exprimat nemulțumirea față de legea votului prin corespondență propusă de AEP, Tăriceanu a precizat că nu are în plan nicio acțiune împreună cu UDMR, afirmând că „fiecare partid ar propria lui viziune, propriul electorat, propriile interese".
