Strategia Națională de Apărare, adoptată la limită în Parlament

Update 14:30. După ce votul s-a încheiat, Gabriel Oprea a precizat presei: ”Ați urmărit discursul meu, am spus totul despre această strategie. Este foarte bună arată că România  este un stat sigur și este respectată de partenerii internaționali”. 

Oprea, la Strategia de Apărare: Am fost printre primii care au salutat decizia președintelui

UPDATE 13.30: Gabriel Oprea a ținut un discurs în care a subliniat necesitatea adoptării Strategiei: 

"Am convingerea că astăzi vom vota această strategie. Ședința de azi reprezintă un moment deosebit de important pentru ce înseamnă prezentul și viitorul României din punct de vedere al securității naționale. Guvernul pe care îl reprezint în calitate de premier interimar susține adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării(..)Am fost direct interesat de acest document și, împreună cu premierul Ponta, am considerat că aprobarea Strategiei nu trebuie să fie obiectul unei abordări politicianiste. Când vorbim despre securitate, nu poate exista interesul personal. Am toată convingerea că azi vom adopa această Strategie”, a spus Oprea.

UPDATE 13.15: La ora 13.30, încep dezbaterile pe Strategia Națională de Apărare, iar apoi se va da votul. Premierul interimar Gabriel Oprea vine la vot. Potrivit președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, la această ședință și-au înregistrat prezența 320 de parlamentari.

Dezbaterile privind Strategia Națională de Apărare a Țării au început după ce a fost prezentată scrisoarea președintelui Klaus Iohannis privind aprobarea înființării Unității de Integrare a Forțelor NATO, sub denumirea NATO Force Integration Unit (NFIU), și a Comandamentului Multinațional de Divizie, sub denumirea Multinational Division South-East Headquarters (MND-SE HQ), cu indicative de unitate militară, pe teritoriul României, în Garnizoana București.

UPDATE 12.30: "Comisiile nu au dat aviz, eu mă bucur că totuși am discutat pe fond despre o problemă absolut importantă pentru toate instituțiile statului și care, indiferent de cine o elaborează, privește pe termen lung modul în care România se va raporta la politica de securitate și asupra politicii externe. Le-am explicat colegilor că a existat o greșeală a Birourilor permanente care la discuția pe fond trebuia să sesizeze și Comisiile de politică externă, pentru că peste tot în spațiul european, când se discută despre securitate, se discută și de politică externă", a declarat președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Petru Filip.

Potrivit unor surse parlamentare, ședința de marți a plenului reunit al Camerei și Senatului în care urmează să se dea vot pe Strategia Națională de Apărare ar putea fi amânată în lipsa acestui aviz de la Comisiile de politică externă.

UPDATE 12.10: Ședința comsiei s-a încheiat fără a da un aviz, anunță Realitatea Tv. 

UPDATE 12.00: Membrii comisiilor reunite de politică externă se ceartă pe tema Strategiei Naționale de Apărare. Comisia nu are cvorum și, astfel, avizul ar putea fi amânat.

Avizul ar putea fi dat abia săptămâna viitoare.

Klaus Iohannis a spus, în discursul susținut în fața parlamentarilor, că una dintre principalele sale promisiuni a fost că va prezenta Parlamentului în primele șase luni de la preluarea mandatului Strategia Națională de Apărare a Țării.

”A fost și un angajament personal, am ținut să avem gata la timp această strategie pentru a respecta legea, pentru a onora o promisiune și a oferi cât mai repede României o viziune în domeniul securității naționale și am dorit ca acest lucru să nu se întâmple oricum, și prin dialog și consens, și de aceea am consultat reprezentanții societății civile, pe cei ai mediului academic și ai partidelor politice”, a afirmat președintele.

El a spus că toate acestea sunt ”o dovadă de normalitate”, iar ”România va regăsi treptat acea normalitate care pleaca de la lucrurile simple”.

”Strategia Națională de Apărare revine în obligația președintelui României. Acest document nu este și nu trebuie să fie un act de voință din partea unei persoane sau a unor instituții. Este mult mai mult, este o declarație pe care România o va face. Strategia Națională de Apărare își propune să raspunda unor nevoi și asteptări care privesc statul, societatea și cetățeanul”, a mai afirmat Iohannis.

Șeful statului a mai arătat că societatea românească are nevoie de o Strategie Națională de Apărare care răspunde unei realități complexe, iar lipsa de claritate terminologică a legislației în domeniu și necorelarea ei nu pot reprezenta un obstacol în calea unui document cuprinzător și adecvat.

Amenințări și riscuri pentru România

Potrivit documentului, președintele consideră că risipirea banului public și corupția sunt vulnerabilități la adresa siguranței naționale, iar terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre reprezintă amenințări.

 ”Corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de justiție și în instituțiile statului. În plan extern, persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre”, se arată în document.

AMENINȚĂRI

Acțiunile destabilizatoare din vecinătatea estică generează provocări majore pentru securitatea spațiului euro‐atlantic, creând instabilitate regională și posibile fenomene negative, printre care migrație, criminalitate organizată, însă și afectarea potențialului de dezvoltare economică.

Perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre și instabilitatea din Balcanii de Vest creează presiuni suplimentare asupra României. Tensiunile inter‐etnice și dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanșarea unor conflicte regionale.

Distorsiunile de pe piețele energetice și proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securității energetice.

Amenințările cibernetice lansate de entități ostile, statale sau non‐statale, asupra infrastructurilor informaționale de interes strategic ale instituțiilor publice și companiilor, de interes pentru securitatea națională rămân riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice. atacurile cibernetice desfășurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea națională.

Terorismul este o amenințare persistentă, cu forme de manifestare dificil de anticipat și contracarat, inclusiv din perspectiva identificării și destructurării fluxurilor de recrutare și finanțare a acestor activități. Contingentele naționale care participă la misiuni externe sunt expuse riscurilor și amenințărilor generate de acțiunile forțelor, organizațiilor și grupărilor teroriste. Propaganda fundamentalistă în creștere, în special în mediul virtual, favorizează apariția de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acțiuni extremist‐teroriste.

Proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor purtători, precum și traficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea națională, în condițiile unei destabilizări la nivel regional.

Acțiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul național, în special în scop de influență, pot obstrucționa proiectele strategice ale României și deciziile în stat.

RISCURI

Instabilitatea regională limitează capacitatea României de promovare a intereselor strategice, cu precădere a celor privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova, soluționarea conflictelor înghețate, asigurarea securității energetice, protejarea drepturilor comunităților românești și a activităților economice derulate în Zona Economică Exclusivă a României la Marea Neagră.

Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistența dificultăților economice, proliferarea economiei subterane și a corupției, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar și de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene și gradul scăzut de rezistență față de turbulențele majore de pe piețele ext a erne, mai les pe zona financiar‐bancară.

Riscuri de natură socială persistă pe fondul unor tendințe cum ar fi declinul demografic, emigrația populației active, degradarea factorilor de mediu, al deficiențelor din sistemele naționale de sănătate, educație și asistență socială, dar și al distorsiunilor pe piața muncii.

Radicalizarea entităților extremiste prezente pe teritoriul României se poate produce pe fondul accentuării curentelor extremiste de sorginte etnică, religioasă sau de altă natură.

Criminalitatea transfrontalieră, de la trafic de droguri, persoane, arme și bunuri, migrație ilegală până la criminalitate economico‐financiară, este un alt fenomen cu posibil impact asupra securității naționale.

Traficarea ilegală de armament convențional poate deriva din interesul unor actori statali și non‐statali de a derula astfel de operațiuni.

VULNERABILITĂȚI

Capacitatea instituțiilor statului de a evalua și diminua impactul riscurilor și amenințărilor este limitată de persistența unor vulnerabilități în: absorbția fondurilor europene, utilizarea banului public, energie, infrastructură critică, agricultură, protecția mediului, justiție, sănătate, educație și cercetare științifică. Absența unei planificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea și respectarea unor programe de investiții, are efecte negative, inclusiv în ceea ce privește creșterea capabilităților forțelor armate și respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare.

Capabilitatea administrației centrale și locale de a implementa politicile publice naționale și europene constituie o altă vulnerabilitate.

Reacția inter‐instituțională în situații de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența în gestionarea diverselor tipuri de riscuri. Această vulnerabilitate devine și mai importantă dacă ne referim la capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituții ale statului care trebuie să acționeze în cazul unor amenințări asimetrice și de tip hibrid.

Corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de justiție și în instituțiile statului. În plan extern, persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre. 69. Alte vulnerabilități derivă din excluziunea și polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migrația forței de muncă specializate, disparitățile socio‐economice între regiuni si județe, fragilitatea spiritului și solidarit ții civice.