Ursula von der Leyen, noul șef al Comisiei Europene

Rezultatele votului a fost anunțat de președintele parlamentului European, David Sassoli.

Pentru validarea Ursulei von der Leyen erau necesare 374 de voturi, ceea ce înseamnă că votul pentru alegerea noii președinte a Comisiei Europene a fost unul foarte strâns.

Ea va ocupa acest post începând cu 1 noiembrie 2019 și îi va urma în funcție luxemburghezului Jean-Claude Juncker, care s-a aflat timp de un singur mandat în fruntea executivului Uniunii Europene.

Ursula von der Leyen devine astfel prima femeie care va conduce Comisia Europeană.

Într-un scurt discurs susținut după confirmarea ei la limită de către Parlamentul European, Ursula von der Leyen a spus că este o mare responsabilitate și că munca ei începe din acest moment. Ea a mai afirmat că obiectivul ei este o Europă unită și puternică.

Ursula von der Leyen a promis marți, în Parlamentul European, stabilirea unor obiective mai ambițioase în privința acțiunii climatice din partea Comisiei Europene, dacă va fi votată președinte al viitorului executiv comunitar, transmite DPA.

'Provocarea noastră cea mai urgentă este să păstrăm planeta sănătoasă', a declarat Ursula von der Leyen în fața eurodeputaților, înaintea votului pe care aceștia îl vor da în cursul serii.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca președinte al executivului comunitar, va propune o legislație prin care Europa să devină 'primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050'.

Candidata germană a mai spus că, pe tot parcursul vieții, a fost ghidată de 'convingeri europene', ca mamă și ca om politic.

'Vrem multilateralism. Vrem comerț corect. Apărăm ordinea bazată de reguli. Pentru că știm că este mai bine pentru noi toți', a arătat ea în discursul din Parlamentul European.

Totodată, Ursula von der Leyen s-a angajat că viitoarea Comisie va fi formată dintr-un număr egal de femei și de bărbați. De la constituirea executivului european în 1958, doar 35 din cei 183 de comisari au fost femei, a amintit von der Leyen. 'Reprezentăm jumătate din populația noastră. Vrem partea noastră corectă', a insistat ea.

Un vot complicat

Pentru a-i succeda luxemburghezului Jean-Claude Juncker, germanca, apropiată a cancelarului Angela Merkel, trebuie să obțină o majoritate absolută în Parlamentul European, adică cel puțin 374 de voturi. Întrebarea este dacă va reuși să adune voturi suficiente din tabăra proeuropenilor, fără a avea nevoie de sprijin din partea euroscepticilor.

"Va fi foarte dificil pentru ea. Este extrem de complicat să avem un echilibru politic previzibil" în acest nou Parlament rezultat din alegeri, afirmă Eric Maurice, analist al Fundației Schuman.

Numeroși eurodeputați au fost, de altfel, nemulțumiți de felul în care ea a fost desemnată: după un summit de trei zile la Bruxelles, plin de răsturnări de situație, liderii din UE au ales-o la 2 iulie, ignorând candidații prezentați de Parlamentul European.

Partidul Popular European (PPE), formațiunea de dreapta din care ea face parte și care constituie principala forță din PE, cu 182 de aleși, a promis că o va vota.

Însă socialiștii din cadrul grupului S&D (154 de aleși) și liberal-centriștii din cadrul grupului Înnoim Europa (108 aleși), de care aparțin macroniștii francezi, nu s-au angajat pentru moment la nimic.

Ironie a istoriei, în tabăra social-democraților exact compatrioții Ursulei von der Leyen, SPD, partenerii de coaliție ai creștin-democraților conduși de Merkel, sunt cei mai virulenți împotriva candidaturii sale.

Iar asta în contextul în care Germania nu a mai avut un reprezentant la șefia Comisiei Europene de 52 de ani. Germania nu a mai deținut acest post decât o singură dată, la momentul creării Comisiei, cu Walter Hallstein, între 1958 și 1967.

SPD, care are 16 eurodeputați în total, le-a transmis de altfel un document social-democraților europeni, explicând de ce consideră candidatura ei ca fiind ilegitimă și neadecvată.

Pentru moment, nimic nu este jucat, comentează AFP. Socialiștii, dar și liberal-centriștii vor lua decizia definitivă după discursul Ursulei von der Leyen (60 de ani) și după răspunsurile sale din PE de marți, ceea ce deschide calea pentru orice negocieri.

Socialiștii își doresc înainte de toate ca Ursula von der Leyen să le promită că va continua, în viitoarea Comisie, politica fără concesii a fostului prim-vicepreședinte olandez al executivului comunitar, Frans Timmermans, socialist, față de țările care încalcă statul de drept, cum ar fi Ungaria și Polonia, prin nerespectarea, de exemplu, a independenței judecătorilor.

Timmermans urmează să rămână prim-vicepreședinte al Comisiei, așa cum a promis Ursula von der Leyen.

În ceea ce îi privește, liberal-centriștii insistă ca daneza Margrethe Vestager, candidata lor la președinția Comisiei, să aibă exact același rang ca Timmermans în noul executiv comunitar.

În schimb, Verzii (74 de aleși) și stânga radicală (GUE/NGL, 41 de aleși) au exclus deja orice vot pentru Ursula von der Leyen, în timp ce euroscepticii nu au luat încă o decizie finală.

Dintre ei, conservatorii și reformiștii (CRE, 62 de aleși, printre care și cei ai formațiunii poloneze de guvernământ PiS) au promis că vor fi "pragmatici" în decizia lor.

Grupul de extremă-dreapta 'Identitate și Democrație', care numără 73 de membri, dintre care 28 din partea Ligii din Italia, 22 din partea Adunării Naționale (RN) din Franța și 11 din partea Alternativei pentru Germania (AfD), au spus că un vot în favoarea sa va fi "puțin probabil".

În acest scrutin cu buletine secrete, se poate întâmpla ca susținerea unor eurosceptici pentru Ursula von der Leyen să compenseze pentru eventuale voturi împotrivă din partea proeuropenilor, recunoaște o sursă europeană.

În urmă cu cinci ani, creștin-democratul Jean-Claude Juncker a fost ales, într-un Parlament European care era totuși mult mai puțin fragmentat decât astăzi, cu 422 de voturi la 250.

Ursula von der Leyen "are mai puțin de 400 de voturi, ceea ce ar fi extrem de slab", spune Maurice, reamintind că "ideea după alegerile europene era de a avea un președinte al Comisiei susținut de principalele patru partide proeuropene" - popularii, socialiștii, liberalii și Verzii.

În cazul unui eșec în PE al Ursulei von der Leyen, care este ministrul german al apărării, liderii din UE vor trebui să prezinte un nou candidat. Un scenariu de criză pe care nimeni nu îl vrea într-o Uniune Europeană deja afectată de problema Brexit-ului, încheie France Presse.