SUMMIT UE. Băsescu nu îl lasă pe Ponta în locul său la Consiliul European

Traian Băsescu și Victor Ponta merg astăzi la Bruxelles, dar la evenimente diferite. Scorul obținut la alegeri de Mișcarea Populară, partidul de suflet al președintelui, l-a determinat pe șeful Executivului să ceară delegare pentru a reprezenta România la Consiliul European informal.

"Președintele este slab, nu are putere de convingere" și-a argumentat premierul cererea, care a rămas însă fără un răspuns din partea președintelui.

Ponta declara, luni seară, că nu a primit încă niciun răspuns din partea președintelui Traian Băsescu la scrisoarea pe care i-a trimis-o privind participarea la summit-ul Consiliului European.

"Nu, nu am primit niciun răspuns", a afirmat Ponta.

El a precizat că se va întâlni, marți, la Bruxelles, cu prim-miniștrii social-democrați din statele membre UE, cărora le va prezenta punctul de vedere al României.

Analiza rezultatelor alegerilor

Șefii de stat și de guvern se reunesc marți seara la Bruxelles pentru un tur de orizont consacrat în special unei analize a scrutinului european, marcat de sfidare sau respingere, în special în Franța, unde extrema dreaptă a devenit prima forță a țării.

Președintele francez François Hollande a cerut luni Uniunii Europene să "se retragă acolo unde nu este necesară" pentru a fi eficientă, la o zi după un scor istoric obținut de eurofobi la alegerile europene.

"Europa a devenit ilizibilă, sunt conștient de aceasta, îndepărtată, și, pentru a spune tot, de neînțeles, chiar și pentru state", a declarat Hollande într-o intervenție televizată.

Apreciind că "acest lucru nu poate să mai dureze" și că UE trebuie să fie "simplă, clară pentru a eficientă", el i-a cerut "să se retragă acolo unde nu este necesară", fără alte precizări.

Triumful de duminică al Frontului Național în Franța, clasat pe primul loc cu un scor istoric de 25,4 la sută, perceput drept un seism politic, a simbolizat o creștere puternică a extremei drepte și a eurofobilor în UE, chiar dacă dreapta conservatoare păstrează cel mai mare număr de aleși în Parlament.

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat la rândul său că cel mai bun răspuns la această ascensiune a eurofobilor este o politică în favoarea locurilor de muncă.

"Este regretabil, dar acum este vorba despre a recuceri alegătorii", a afirmat Merkel după victoria partidului său, duminică. "O politică de competitivitate, de creștere și creare de locuri de muncă este cel mai bun răspuns la nemulțumire".

"Crearea de locuri de muncă prin susținerea companiilor", a reafirmat Hollande. "Nu Europa ne cere să facem reforme. Pentru Franța trebuie să le ducem la bun sfârșit", a declarat el.

Cu privire la viitoarea Comisie Europeană, Merkel nu a promis că îl va susține pe Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular European (centru-dreapta), clasat pe primul loc, mulțumindu-se să salute "campania sa solidă". Vor fi necesare "discuții" pentru numirea unui nou președinte al Comisiei Europene, a anunțat cancelarul.

La o zi după alegerile la care s-au prezentat mai puțin de jumătate dintre alegători, Parlamentul European este mai fragmentat ca niciodată.

Cu siguranță, marile partide prorueropene rămân majoritare, dar au pierdut teren. Primul grup în ceea ce privește numărul de aleși, PPE, care reunește partidele democrat-creștine și de centru-dreapta, este creditat cu 213 locuri, respectiv cu 60 mai puține decât în actuala legislatură.

Cu 190 de mandate, socialiștii și social-democrații pierd șase locuri, în special din cauza derutei francezilor și spaniolilor și nu evită naufragiul decât grație scorului foarte bun obținut de Partidul Democrat al lui Matteo Renzi în Italia.

Celelalte partide proeuropene sunt, de asemenea, în recul. Liberalii (64) pierd 19 locuri, Verzii (53) își limitează pierderile în pofida rezultatelor proaste obținute de ecologiști în Franța, dar pierd patru mandate.

Stânga radicală, care a mizat pe reînnoirea instituțiilor prezentând un candidat la președinția Comisiei, își ameliorează ușor prezența în Parlament, grație succesului listei Syriza în Grecia, care câștigă șapte mandate, totalizând 42.

Pe hârtie, partidele proeuropene dispun de o majoritatea de 520 de locuri (din totalul de 751), dar sunt condamnate să se înțeleagă între ele pentru a guverna.

Șefii grupurilor din Parlamentul în exercițiu se reunesc marți dimineața pentru a elabora o strategie. Reprezentanții partidelor proeuropene au început "negocierile pentru a avea o coaliție în Parlament care să le fie prezentată șefilor de stat și de guvern pentru a evita să le dea acestora mână liberă", a mărturisit pentru AFP un oficial din cadrul Parlamentului European sub acoperirea anonimatului.

"Toți au de pierdut în cazul în care Consiliul (care reprezintă statele) scoate iepurele din pălărie", a declarat el.

Juncker și candidatul socialiștilor, Martin Schulz, au avut întrevederi în noaptea de duminică spre luni, "dar acest lucru nu s-a derulat prea bine", a declarat sursa citată.

Candidatul liberalilor, Guy Verhofstadt, a asigurat la rândul său că, "având în vedere diferența mică dintre creștin-democrați și socialiști, rolul de contrabalansare al liberalilor și celor de centru se confirmă".

În lipsa unei înțelegeri între aleșii proeuropeni, statele sunt tentate să își mențină prerogativele.

Premierul britanic, David Cameron, s-a arătat ostil posibilității ca Parlamentul să poată alege viitorul președinte al Comisiei Europene.

Întrebat luni dacă are un mesaj pentru Cameron, Juncker, considerat prea "federalist" de Londra, a răspuns sec: "Nu mă așez în genunchi în fața niciunui lider. Am câștigat alegerile".

Fără îndoială că în secret, în spatele ușilor închise, șefii de stat și de guvern vor discuta marți seara despre posibilii candidați de compromis proveniți din cadrul stângii liberale sau dreptei sociale.

Circulă mai multe nume, între care cel al directoarei FMI, Christine Lagarde, sau al premierului danez, Helle Thorning-Schmidt. O sursă din cadrul Parlamentului European a vorbit despre posibilitatea de a-l numi pe Schulz la conducerea Comisiei și pe Juncker la președinția Consiliului, care reprezintă statele membre.

Tratatul de la Lisabona le recomandă liderilor europeni să desemneze președintele Comisiei "ținând cont de rezultatele alegerilor europene".