Traian Băsescu atrage atenția: ”Toți pilonii stabilității macroeconomice sunt frânți deja”

”Acțiune acum !
Să citim împreună această pagină, pentru că cititul n-a făcut rău nimănui.
Nu-ți trebuie mult timp să constați că partidele parlamentare și Guvernul României sunt decuplați total de la realitățile țării. Prioritățile lor sunt legate de încercarea creării unei crize politice artificiale pentru a putea declanșa alegeri anticipate.
Cu inconștiență și lipsă de profesionalism, politicienii puterii vor patru luni de instabilitate politică în condițiile în care toți pilonii stabilității macroeconomice sunt frânți deja.
Să vedem cifrele oficiale la 11 luni:
1. Deficit comercial la 11 luni – 15,5 miliarde Euro, creștere cu 16 la sută față de 2018;
2. Deficit de cont curent la 11 luni – 10,0 miliarde Euro, crește cu 21 la sută față de 2018;
3. Datoria externă a crescut, în primele 11 luni, cu 7,262 miliarde Euro;
4. Deficitul bugetului consolidat – 4 la sută, adică 8,8 miliarde Euro;
5. Dobânzi foarte mari la împrumuturi pe termen lung – 4,6 la sută. Comparația cu dobânzile aplicate țărilor din regiune, după cum urmează: Bulgaria – 0,32 la sută/ Croația- 1,36 la sută/ Grecia-2,67 la sută/ Ungaria-2,74 la sută.
6.Creșterea economică în scădere accentuată, ajungând la 0,5 la sută în trimestrul 3 față de trimestrul 2;
7. Cheltuielile curente la 11 luni au crescut cu 13,2 la sută față de 2018;
8. Cheltuielile cu personalul bugetar la 11 luni au crescut cu 19,1 la sută față de 11 luni din 2018;
9. Cheltuielile cu asistența socială la 11 luni au majorat cu 11,5 la sută față în 11 luni din 2018 față de aceeași perioadă din 2018.
În aceste condiții, intrarea într-o criză severă este ușor de anticipat.
Ar trebui implementat un program de redresare simplu, ușor de pus în practică și ușor de controlat care ar putea avea următoarele elemente:
a. Stimularea exporturilor prin acordarea de facilități fiscale exportatorilor, inclusiv prin deprecierea monedei naționale;
b. Stimularea, prin facilități fiscale și ajutoare de stat, a investițiilor românești și străine directe, pentru reducerea deficitului de cont curent și crearea de locuri de muncă;
c. Repornirea petrochimiei prin acordarea de ajutoare de stat (dacă este nevoie) și asigurarea cantității de gaze naturale necesare (5 din 7 combinate petrochimice au aviz de mediu, dar sunt oprite);
d. Amânarea și/sau reeșalonarea oricărei creșteri de cheltuieli bugetare până la restabilirea echilibrelor bugetului de stat;
e. Trecerea la împrumuturi de la populație pentru internalizarea împrumuturilor și pentru reducerea datoriei externe;
f. Reducerea cheltuielilor prin reduceri consistente de personal bugetar în condițiile în care riscul creșterii șomajului este mic din cauza crizei de forță de muncă din sectoarele economice, reducerea cheltuielilor materiale ale instituțiilor bugetare și reducerea cheltuielilor cu asistența socială care stimulează nemunca;
f. Program prioritar pentru informatizarea activității ANAF ca singură soluție pentru încasarea integrală a TVA și a altor taxe ale bugetului de stat;
g. Pregătirea caietelor de sarcini și a proiectelor și lansarea licitațiilor publice pentru lucrări de investiții finanțate cu bani europeni, astfel ca, în anul 2021, să fie absorbite pentru investiții 4 – 6 miliarde Euro din fondurile europene.
Sigur, se poate și să nu facem nimic sau să creștem cheltuielile masiv înainte de alegeri pentru a cumpăra voturi. S-a mai făcut în 2008. Dacă ne facem că n-am învățat nimic din acea criză, chiar suntem ticăloși”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.