_8ca2f8fe32.jpg)
Profesor: „Nicușor Dan nu a respectat normele de citare!”
Teza „Courants de Green et prolongement méromorphe” este o lucrare de matematică avansată, situată la intersecția dintre geometria aritmetică și teoria lui Arakelov. Este un domeniu extrem de specializat, construit aproape integral pe lucrări fundamentale consacrate. Experții consultați de jurnaliști susțin că citarea exactă și locală nu este opțională, ci o condiție de bază a onestității academice.
Jurnaliștii notează faptul că în capitolele introductive, după o pagină în care sunt menționate explicit lucrări de referință, urmează pagini consecutive de expunere teoretică fără nicio citare bibliografică pe pagină.
De asemenea, profesorii consultați de jurnaliști reclamă faptul că Nicușor Dan a prezentat definiții standard din teoria curenților de Green, condiții tehnice, relații funcționale și ecuații numerotate, fără ca cititorul să fie informat de unde provin aceste concepte.
Un exemplu relevant semnalat de experți îl reprezintă definirea curenților de Green și a proprietăților acestora, urmată de formule și relații explicative care reproduc structura clasică a lucrărilor de referință, însă fără marcaj bibliografic local.
Un element-cheie subliniat de cei doi profesori consultați este alternanța suspectă din interiorul tezei: pe unele pagini, citarea este corectă și explicită; pe altele, citarea lipsește complet, deși conținutul este la fel de dependent de literatura consacrată.
Această alternanță demonstrează, în opinia specialiștilor, că autorul cunoștea regula citării, dar a aplicat-o selectiv. Or, în evaluările academice moderne, această practică este încadrată la omisiune de atribuire, o formă de plagiat academic.
Potrivit experților consultați, regula actuală este fără echivoc: orice pagină care conține definiții,demonstrații sau construcții inspirate din alte lucrări trebuie să indice sursa pe acea pagină. O bibliografie generală sau o trimitere vagă într-un capitol anterior nu acoperă paginile următoare.
