'Propunerile noastre rămân pe masă', au repetat constant în ultimele zile purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene (CE), făcând referire la propunerea impunerii cotelor obligatorii de refugiați, avansată de executivul comunitar după solicitarea comună a Germaniei și Franței, potrivit Agerpres.
Dar statele membre continuă să fie divizate pe acest subiect, mai multe țări est-europene respingând principiul cotelor obligatorii. Prin urmare, se încearcă în continuare găsirea unor amendamente pentru propunerea executivului comunitar, pentru ca reuniunea extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) să nu fie din nou un fiasco. Un alt măr al discordiei este cifra de 120.000, pe care CE nu vrea să o reducă deloc.
Toți acești migranți ar fi urmat să fie preluați din zone hot-spot aflate pe teritoriul celor trei țări, adică zone unde se va face selecția refugiaților ce pot fi acceptați și a imigranților economici care trebuie retrimiși în țările lor. Dar Ungaria nu dorește astfel de zone pe teritoriul ei, mai ales din rațiuni de suveranitate, explică o sursă europeană.
Dezbaterea despre caracterul 'obligatoriu' al cotelor este una artificială, apreciază o altă sursă din cadrul președinției luxemburgheze. În precedenta decizie de 'relocare' a 40.000 de refugiați 'nu scrie nicăieri că hotărârea este obligatorie, dar respectarea ei este impusă totuși tuturor celor care au acceptat-o', explică sursa citată, lăsând să se înțeleagă că aceste cote vor fi în realitate obligatorii dacă statele își asumă angajamentul de a prelua un număr precis de migranți.
O altă temere este posibilitatea creării unui precedent prin care s-ar impune ulterior cote obligatorii în cadrul unui mecanism permanent de împărțire a tuturor imigranților ilegali ajunși în UE, fără o plafonare a numărului lor, mai mulți oficiali europeni susținători ai ideii cotelor europene afirmând deschis că de fapt este ceea ce își doresc.
Discuțiile din prezent au în vedere și compensațiile financiare ce ar urma să fie solicitate țărilor ce refuză cotele obligatorii, o astfel de posibilitate nefiind însă agreată de mai multe state care solicită imperativ să fie impuse cotele fără vreo alternativă. 'Nu este imposibil să se avanseze către clauze fără impact financiar, dar derogările ar urma să fie limitate în timp, de exemplu șase luni', indică o sursă apropiată negocierilor.
Cote obligatorii?
Disputa pe tema cotelor obligatorii aproape a monopolizat dezbaterea despre valul de imigranți ilegali veniți din țările Africii, Orientului Mijlociu și Asiei, astfel că ea a eclipsat discuțiile privind alte propuneri de natură să rezolve această criză, cum ar fi ajutorarea țărilor din afara UE care găzduiesc deja milioane de refugiați, cum ar fi Turcia, Iordania sau Liban.
De altfel, statele est-europene care se opun cotelor obligatorii au atras atenția că nu prin impunerea acestui principiu poate fi oprit afluxul migrator fără precedent, care se apropie de o jumătate de milion de imigranți ilegali de la începutul anului în curs.
Miniștrii de externe din statele Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și Polonia), care își mențin poziția de respingere a acestor cote, s-au reunit luni la Praga pentru a-și coordona poziția la Consiliul JAI și pentru a se întâlni cu șeful diplomației luxemburgheze, în capitala cehă fiind invitat și ministrul de externe al Letoniei, o altă țară ce se opune cotelor obligatorii.
Asupra țărilor ce refuză cotele obligatorii, și România printre ele, s-au exercitat în ultimele zile presiuni considerabile. Astfel, ministrul de interne german Thomas de Maiziere și vicecancelarul german Sigmar Gabriel le-au amenințat că va fi impus un vot prin majoritate calificată în JAI, pentru ca ele să nu poată bloca instituirea cotelor. Cei doi responsabili au sugerat de asemenea că guvernul de la Berlin ar putea cere diminuarea fondurilor europene alocate acestor țări dacă ele nu preiau refugiații menționați în planul Comisiei.
Însă ei nu au explicat cum ar putea fi întreprins un asemenea demers, în condițiile în care fondurile structurale europene și fondurile de investiții alocate statelor est-europene în cadrul Politicii de Coeziune sunt deja cuprinse în cadrul bugetar multianual pentru perioada 2014-2020.
Cum va vota România
Vicepremierul pentru securitate națională Gabriel Oprea, ministru al Afacerilor Interne, va participa marți la Consiliul extraordinar Justiție și Afaceri Interne pe tema migrației, care va avea loc la Bruxelles.
În cadrul reuniunii vicepremierul Oprea va susține mandatul încredințat de președintele Klaus Iohannis și premierul Victor Ponta conform căruia
''România își manifestă solidaritatea cu privire la relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecție internațională prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanți de azil din Italia și Grecia, precum și a încă 80 de persoane din afara Uniunii" (în total 1785). ''În cazul în care se va supune la vot proiectul de Decizie a Consiliului de stabilire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și Greciei (suplimentarea cu 120.000 a numărului de persoane relocate față de 40.000 câte au fost adoptate în Consiliul JAI din 14 septembrie a.c.) România va vota negativ'', se precizează în comunicatul MAI.
O chestiune care "ne deranjează"
Consilierul prezidenţial Leonard Orban a declarat joi că există între statele membre UE un sprijin "din ce în ce mai masiv" pentru introducerea cotelor obligatorii de refugiaţi, iar această decizie s-ar putea să nu mai poată fi blocată în Consiliul JAI care va avea loc marţea viitoare.
"Sunt din ce în ce mai puţine state membre care se opun acestei decizii, ceea ce înseamnă că nu va exista o minoritate de blocaj. E foarte probabil să nu existe o minoritate de blocaj şi, în condiţiile respective, decizia ar urma să se adopte, deci toate statele membre ar fi obligate să primească un număr de imigranţi conform propunerii Comisiei Europene. (...) Vedem că există în momentul de faţă un sprijin din ce în ce mai masiv pentru ce a propus Comsia Europeană, mai precis cotele obligatorii, şi este o chestiune care, sigur, ne deranjează", a declarat Leonard Orban, şeful Departamentului Afaceri Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, la Digi24.
