Specialiștii Serviciului Român de Informații susțin că, în timpul desfășurării scrutinelor electorale din acest an, există posibilitatea ca actori externi cu relevanță geostrategică să influențeze procesul electoral prin utilizarea unor capabilități cibernetice.
Specialiștii Centrului Național Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informații, au elaborat cinci scenarii în cazul unor posibile atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice folosite de instituțiile publice în perioada alegerilor europarlamentare și prezidențiale din acest an.
Specialiștii susțin că, în timpul desfășurării scrutinelor electorale din acest an, există posibilitatea ca actori externi cu relevanță geostrategică să influențeze procesul electoral prin utilizarea unor capabilități cibernetice.
Autoritatea Electorală Permanentă este instituția care se ocupă de gestionarea alegerilor din România, iar sistemele informatice utilizate la alegeri sunt dezvoltate de AEP, Serviciul de Telecomunicații Speciale, dar și companii private de IT.
Preocuparea specialiștilor români vine după ce, în ultimii ani, grupări rusești au lansat atacuri cibernetice pentru a influența rezultatul alegerilor din Ucraina (gruparea de hackeri CyberBerkut a compromis și blocat în anul 2014 sistemul informatic al Comisiei Centrale de Alegeri), Marea Britanie (campanii agresive pro-Brexit prin utilizarea unor sisteme de "boți" de către organizația rusească Internet Research Agency), SUA (atacuri cibernetice din Rusia și denigrarea candidatului Hillary Clinton), Franța (publicarea de documente false în timpul alegerilor prezidențiale din 2017), Germania (atac cibernetic în anul 2015, care a vizat Parlamentul și birourile cancelarului Angela Merkel).
Pe baza experienței statelor care s-au confruntat cu atacuri cibernetice, specialiștii Cyberint au elaborat cinci scenarii cu privire la interferența unor actori externi în alegeri.
* Infectarea sistemelor IT&C utilizate în cadrul procesului electoral, prin atacuri cibernetice asupra Registrului Electoral Central și asupra sistemelor informatice folosite la centralizarea și numărarea voturilor. Un asemenea atac cibernetic ar afecta integritatea listelor de alegători, ar altera parțial rezultatul alegerilor și ar aduce prejudicii de imagine pe plan intern și extern.
* Interceptarea comunicațiilor existente între misiunile diplomatice ale României și AEP prin atacuri cibernetice. În acest caz ar fi afectată integritatea datelor (prin modificarea numărului votanților) transmise de misiunile diplomatice către AEP și ar duce la indisponibilizarea canalelor de comunicații utilizate de misiunile diplomatice.
* Operațiuni de propagandă și dezinformare - prin crearea de conturi false pe platformele de socializare și transmiterea de informații false(fake-news) către un număr cât mai mare de persoane. Aceste operațiuni pot favoriza un anumit candidat și denigra un contracandidat, prin propagarea de știri false cu ajutorul "trolilor".
* Distribuirea de documente cu caracter confidențial obținute ca urmare a unor atacuri cibernetice.
* Atacuri cibernetice asupra infrastructurilor IT&C ale unor trusturi media românești.
Specialiștii Cyberint au mai multe recomandări pentru a preveni atacurile cibernetice în timpul alegerilor: testarea riguroasă a sistemelor informatice utilizate în procesul electoral, utilizarea de soluții de back-up la intervale cât mai scurte de timp, derularea unor campanii de conștientizare la nivelul opiniei publice cu privire la riscurile asociate campaniilor de propagandă și dezinformare.
