SRI, LA 24 DE ANI - sprijinirea combaterii corupției și acțiuni vizând siguranța națională

Serviciul și-a anunțat, în mai multe rânduri, chiar prin vocea directorului instituției, George Maior, preocuparea legată de combaterea corupției, calificată drept "o amenințare la adresa securității naționale, pentru că vulnerabilizează statul, aduce prejudicii economiei, creează dezechilibre în societate și frustrări".

"Dincolo de faptul că Serviciul Român de Informații este o instituție pivot a securității naționale, noi avem o cooperare deosebită cu Direcția Națională Anticorupție, pentru că, și la nivel de lege dar și în felul în care percepem noi securitatea națională, corupția este o amenințare la adresa securității naționale. Să ne înțelegem foarte clar asupra acestui aspect. Este o amenințare pentru că vulnerabilizează statul, aduce prejudicii economiei, creează dezechilibre în societate și frustrări, și prin aceasta securitatea națională a statului este amenințată", a spus George Maior, în februarie 2014, la prezentarea raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție pe 2013.

Serviciul a sprijinit realizarea unor anchete de către DNA în cazuri intens mediatizate legate de combaterea corupției. Un exemplu recent este legat de președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, și de șeful Regiei Județene de Drumuri și Poduri Constanța, Adrian Gâmbuțeanu, care au fost reținuți de procurorii DNA, după percheziții și audieri într-un dosar de fapte de corupție, procurorii beneficiind de sprijinul SRI.

Din Rezoluția de începere a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat că "există date și indicii temeinice potrivit cărora Nicușor Daniel Constantinescu și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din calitatea de președinte al Consiliului Județean Constanța în sensul că a dispus efectuarea unor plăți nelegale în valoare totală de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro)", arăta DNA.

Un alt caz de combatere a corupției la care SRI a colaborat, potrivit unui anunț oficial, a fost cel în care doi sătmăreni au fost reținuți, pe 17 martie, fiind acuzați că au pretins 3 milioane de lei unuia dintre furnizorii de cărbune ai CET Oradea pentru a interveni pe lângă fostul ministru Daniel Chițoiu pentru deblocarea unor fonduri din care furnizorul și-ar fi recuperat contravaloarea unor mărfuri livrate.

Din ancheta efectuată de către procurorii DNA - Serviciul Teritorial Oradea cu sprijinul SRI a reieșit că, în iunie 2013, cei doi au pretins administratorului unei firme orădene, denunțător în cauză, suma de trei milioane de lei, invocând o influență asupra fostului ministru al finanțelor Daniel Chițoiu, cu promisiunea că îl vor determina pe acesta să deblocheze fonduri pentru Electrocentrale SA Oradea (CET Oradea).

Un alt caz recent este cel al lui Constantin Stoica Marius, consilier juridic al unei firme, care l-a ajutat pe fostul ministru liberal Cristian David să justifice o sumă din declarația sa de avere comunicându-i datele unei persoane dispuse să încheie în mod nereal un contract de vânzare - cumpărare cu mama fostului ministru. Consilierul a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA. Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, în acest dosar procurorii DNA au primit sprijinul de specialitate al ofițerilor SRI.

De asemenea, un exemplu foarte recent fiind legat de un grup de polițiști de frontieră cercetați pentru luare de mită după ce au ajutat mai multe persoane implicate în contrabandă cu combustibil pe Dunăre. Potrivit informațiilor din dosar, polițiștii de frontieră au protejat mai multe persoane implicate în contrabandă cu combustibil luat de la navele care tranzitează Dunărea, furnizându-le informații privind dispozitivul de patrulare al Poliției de Frontieră și circulația navelor pe Dunăre. În schimbul protecției oferite, agenții au pretins și primit combustibil și alte produse, precum și pește de la braconierii care acționează în zonă.

Implicarea SRI este, în unele cazuri, la granița dintre corupție și siguranța națională. Un exemplu amplu mediatizat este cel legat de mafia cărnii, care a vizat destructurarea a două grupuri infracționale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulație de produse alterate și trafic de influență, prejudiciul produs de membrii celor două grupări fiind estimat la peste 15 milioane de euro.

SRI informa, recent, că a inițiat acest caz la începutul anului 2013, fiind vorba despre o rețea de crimă organizată transfrontalieră specializată în fraudă fiscală de mare amploare, purtătorul de cuvânt al Serviciului precizând că subiectul viza "o chestiune de securitate națională".

Relevanța acestui caz este legată chiar de implicarea SRI într-un teritoriu care ar putea intra și în jurisdicția unor instituții precum cele menite să vegheze la respectarea drepturilor consumatorilor sau la siguranța alimentației.

Amploarea rețelelor și numărul mare de consumatori expuși au fost elemente care au încadrat cazul în categoria celor care vizează siguranța națională.

Președintele Traian Băsescu declara, recent, că ANAF, OPC și ANSVSA, în loc să fie instituții ale statului de drept, sunt ale partidelor, astfel că sunt "evazioniști buni și evazioniști răi", iar SRI trebuie să suplinească funcționarea acestor instituții. El a dat ca exemplu intervenția SRI în "mafia cărnii". "De ce a trebuit să afle SRI și să pună sub supraveghere o rețea de carne expirată? Pentru că OPC și ANSVSA, în loc să fie instituții ale statului de drept sunt instituții ale partidelor", a adăugat șeful statului, explicând că, imediat ce se schimbă Guvernul, sunt puși în fruntea acestor instituții "clienții politici".

SRI a fost implicat și în subiecte care vizează securitatea țării din perspectiva caracterului României de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, un exemplu fiind cel legat de cetățeanul ungar Mikola Bela, declarat indezirabil de Curtea de Apel București. Legat de acesta, SRI a stabilit "cu certitudine" că a avut, pe teritoriul României, activități contrare securității naționale începând cu anul 2013, potrivit purtătorului de cuvânt al SRI, Sorin Sava.

"SRI a stabilit cu certitudine că începând cu anul 2013 cetățeanul ungar (Bela Mikola - n.r.) a desfășurat pe teritoriul României activități contrare securității naționale de factură extremistă. Aceste fapte constituie factor de risc și amenințări la adresa securității naționale a României, iar SRI a dispus informarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București cu propunerea declarării ca indezirabil a cetățeanului menționat pentru o perioadă de cinci ani. SRI are în atenție toate activitățile extremiste de natură să pună în pericol securitatea națională a României", a declarat Sava.

SRI a fost implicat, de asemenea, în mai multe cazuri de expluzări ale unor cetățeni în cazuri care reprezentau amenințări din punct de vedere terorist la adresa securității țării. Un cetățean tunisian a fost declarat indezirabil în august 2013 pentru 15 ani. Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, declara, referitor la cetățeanul tunisian, că "desfășura activități de promovare a unor curente extremist-teroriste, precum și activități de recrutare de adepți ai Jihadului".

De asemenea, în mai 2013, doi cetățeni străini au fost declarați persoane indezirabile în România pentru 15 ani ca urmare a implicării în activități de sprijin financiar și propagandistic pentru grupări de orientare jihadistă care activează în Orientul Mijlociu. În acel context, directorul SRI, George Maior declara că au avut loc mai multe expulzări de cetățeni străini pe motive legate de fenomenul terorist, arătând că acțiunile au fost în beneficiul securității naționale a României.

"N-am să intru în chestiuni operative. Au fost mai multe expulzări, într-adevăr, de cetățeni, pe motivul legat de terorism. Eu cred că este bine să procedăm așa. Într-un regim preventiv există și o anumită latură critică asupra acestor lucruri, în sensul că adesea am auzit «De ce nu sunt trimiși în justiție?». Sigur că justiția este transnațională și internațională în aceste cazuri, iar pe teritoriul României este mai bine așa să procedăm", preciza Maior.

Întrebat de ziariști de ce au apărut, la acea dată, mai "multe cazuri de terorism", Maior răspundea: "Pentru că diverși factori au făcut din această amenințare o amenințare în creștere. Factori referitori la circulația persoanelor, la circuitele financiare internaționale, la modul în care România se implică în anumite acțiuni internaționale, o fac din ce în ce mai mult nu doar o țintă generică, ci o țintă explicită, și am spus și repet: încercăm la nivelul serviciului și în cooperare cu alte instituții să ținem departe de granițele țării acest fenomen care ne poate lovi și pe noi. Și cum alte state foarte puternice cu servicii de informații foarte puternice, cu sisteme de securitate bine puse la punct, nu au scăpat de acest fenomen, nu cred că trebuie să fim niciun moment lipsiți de vigilență".

În aprilie 2013 SRI a fost implicat, plecând de la o sesizare a Serviciului, într-o operațiune a DIICOT privind o grupare de la Craiova suspectată de terorism, printre care se aflau și cetățeni libanezi. Gruparea fusese monitorizată de SRI în perioada octombrie - aprilie, aceasta vizând achiziționarea de armament și muniție, dar și facilitarea tranzitului ilegal spre Germania al unui cetățean palestinian. Membrii grupării infracționale, formate din cetățeni români și libanezi, erau cercetați de procurori pentru tentativă de acte de terorism, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și trafic de migranți.

SRI, menționează pe site-ul propriu că acțiunile sale au caracter secret, protejat ca atare de lege, dar toate aceste acțiuni, în legătură cu care SRI a avut o comunicare publică relizată prin comunicate de presă sau prin purtătorul de cuvânt al instituției, pot fi interpretate ca având relevanță în climatul de siguranță al României, securitatea cetățenilor nefiind afectată.

Misiunea oficială a SRI este legată de "protejarea valorilor democratice și promovarea intereselor naționale ale României și ale aliaților săi pentru realizarea securității naționale, asigurarea respectării drepturilor și libertăților cetățenilor și apărarea statului de drept", domeniile vizate fiind prevenirea și combaterea terorismului, cyberintelligence, apărarea valorilor constituționale, contraspionaj, securitatea economică, amenințările transfrontaliere și protecția informațiilor clasificate.

Serviciul Român de Informații își prezintă, miercuri, bilanțul pentru anul 2013, la eveniment fiind anunțată și participarea președintelui Traian Băsescu.