Senatul a adoptat tacit, luni, o inițiativă care prevede că etnicii români din alte state, care cunosc limba română, li se poate acorda la cerere cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și menținerii domiciliului din altă țară.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 21/1991 a cetățeniei române, inițiată de un grup de parlamentari, printre care Viorel Badea (PDL) și Eugen Tomac (neafiliat), ar fi trebuit dezbătută și supusă votului senatorilor cel mai târziu în 24 aprilie. În urma adoptării tacite, ea va fi transmisă Camerei Deputaților, care este Cameră decizională în privința acestui proiect.
Etnicii români din alte state care vor să dobândească cetățenia română trebuie să îndeplinească doar o parte dintre condițiile prevăzute de legea în vigoare, respectiv să dovedească prin comportare și atitudine loialitate față de statul și poporul român, să aibă vârsta de 18 ani și să fie cunoscuți cu o bună comportare, să nu fi fost condamnați în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îi face nedemni de a fi cetățeni români.
Prin acest proiect, etnicii români din afara granițelor ar urma să fie exceptați de la celelalte condiții valabile altor aplicanți. Potrivit legislației în vigoare, cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, locuiește în mod legal, continuu și statornic pe teritoriul statului român de cel puțin 7 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român de cel puțin 5 ani și are asigurate mijloacele legale de existență.
Alte condiții cerute în prezent prin Legea cetățeniei române sunt ca solicitanții să cunoască limba română și să posede noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsura suficientă pentru a se integra în viața socială și să cunoască prevederile Constituției României.
Inițiatorii propunerii legislative au susținut în expunerea de motive că, potrivit Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, statul român a acordat un tratament preferențial naționalilor din afara granițelor, cu sau fără cetățenie română, însă fără a prevedea posibilitatea acordării unui regim preferențial în materie de acordare a cetățeniei române.
Aceștia au menționat că politica de acordare preferențială a cetățeniei pe criterii istorice poate fi regăsită atât în legislația unor state membre vechi ale Uniunii Europene, precum Franța, Spania, Germania și Marea Britanie, cât și în țări care au aderat recent la blocul comunitar, cum sunt Bulgaria, Polonia și Ungaria.
Anterior adoptării tacite, pentru aceată inițiativă legislativă au fost întocmite două rapoarte din partea celor trei comisii sesizate în fond cu acest proiect: unul al Comisiei românilor de pretutindeni, de admitere, și unul comun, al Comisiei juridice și al Comisiei pentru politică externă, de respingere.
Membrii Comisiei românilor de pretutindeni au susținut că acest proiect trebuie să fie adoptat deoarece există prevederi identice și în alte țări membre ale Uniunii Europene. Ei au mai arătat că adoptarea acestor modificări legislative ar soluționa foarte multe dintre aspectele negative ale agendei bilaterale a statului român în relația cu statele din vecinătate și Balcani în ceea ce privește comunitățile românești.
Celelalte două comisii au apreciat că respingerea acestei prevederi în cuprinsul legislației române ar echivala cu reglementarea unei proceduri discriminatorii de dobândire a cetățeniei române în funcție de originea etnică, fapt care contravine principiilor Convenției europene asupra cetățeniei care prevede că "reglementările unui stat parte referitoare la cetățenie nu trebuie să conțină deosebiri sau să includă practici care să constituie o discriminare bazată pe sex, rasă, culoare sau origine națională ori etnică".
