Senatul a transmis Comisiei juridice solicitarea Justiției în cazul lui Corlățean

Comisia juridică va prezenta Biroului permanent o primă evaluare asupra acestei cereri a Justiției pe 7 iunie, urmând ca raportul să fie întocmit în cel mult două săptămâni.

Procuorii DNA vor începerea urmăririi penale a lui Corlățean pe motiv că a împiedicat votul pentru diaspora la alegerile prezidențiale din 2014.

Organizarea secțiilor de vot exclusiv în clădiri oficiale a fost una dintre stratagemele folosite de fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, pentru a-i împiedica pe românii din diaspora să voteze la alegerile prezidențiale din 2014. Mai mult, Corlățean a ordonat eliminarea unor secții unde locuiesc comunități importante de români și a dispus înființarea unora în orașe unde stau câteva zeci de conaționali.

Fostul ministru de Externe, senatorul PSD Titus Corlățean, este în centrul celui mai recent dosar de corupție: „Votul din diaspora”. Surse din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au explicat pentru „Adevărul” ce documente au fost predate procurorilor anticorupție în acest caz și pe ce se bazează probatoriul de la DNA.

Concret, Titus Corlățean este acuzat că ar fi dat mai multe note circulare și ordine prin care ar fi limitat numărul cetățenilor români care au votat în străinătate la alegerile prezidențiale din 2-16 noiembrie 2014. Motivul: românii din diaspora votau în mod tradițional împotriva candidatului PSD.

În calitate de ministru de Externe, Corlățean avea experiența alegerilor pentru că s-a ocupat de două ori de organizarea alegerilor din străinătate - legislative (în octombrie 2012) și europarlamentare (mai 2014). La ambele scrutine, PSD a obținut un scor modest în diaspora. Un alt semnal puternic de alarmă pentru PSD a fost scrutinul din 2009 pentru alegerea președintelui României, voturile din diaspora fiind decisive pentru eșecul lui Mircea Geoană în fața lui Traian Băsescu.

În vederea alegerilor prezidențiale, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat printr-o notă circulară misiunilor diplomatice să facă propunerile necesare pentru secțiile de votare.

Prin această notă s-a impus „pentru prima dată în cadrul proceselor electorale organizate de MAE”, condiția ca secțiile de votare organizate în afara misiunilor diplomatice să fie organizate în spații oficiale, puse la dispoziție de către autoritățile locale. Însă pe motiv că autoritățile locale nu le-ar fi răspuns la solicitări, mai multe ambasade ar fi fost nevoite să renunțe la unele propuneri de secții apreciate ca fiind necesare. Și astfel s-a ajuns în situația în care s-a renunțat la organizarea de secții de vot în orașe unde existau comunități mari de români.

De exemplu, în Franța nu au fost organizate secții în Nisa, Lille și Nantes. De exemplu, Consulatul general de la Marsilia a arătat că la Nisa autoritățile locale nu au dat curs solicitării de a pune la dispoziție un spațiu oficial și a insistat pe organizarea unei secții de votare într-un spațiu privat. Era vorba de sediul unei agenții imobiliare, în care se mai organizaseră alegeri fără incidente. Oficialii din MAE n-au fost de acord cu propunerea francezilor, deși Ambasada de la Paris a insistat.

Cazuri similare au fost în Marea Britanie – Newham, suburbie a Londrei, zonă locuită de mulți români, sau Canterbury, oraș universitar unde sunt mulți studenți români. Alte exemple, în care MAE a insistat cu tărie ca ambasadele să respecte circulara lui Corlățean: Dublin (Irlanda) – pentru o a doua secție de votare, Goteborg (Suedia) – unde locuiau între 6.000 și 9.000 de români, Chicago (SUA) – Consultatul General din acest oraș a renunțat la două secții care nu ar fi corespuns condițiilor MAE și Treviso (Italia) – alegerile nu s-au mai organizat la un hotel, ca la scrutinul anterior, ci la Asolo, reședința particulară a consulului onorific.

Și peste toate acestea, pe 8 septembrie 2014, MAE a emis o nouă circulară în care menționa că unele locații propuse de diplomați nu corespund criteriilor de oficialitate și solemnitate. Era vorba de secții de votare care urmau a fi organizate în hoteluri, biserici sau firme de avocatură.

Circulara ar fi fost dată după ce la nivelul Ministerului de Externe au fost strânse propunerile venite de la reprezentanțele diplomatice din întreaga lume, privind organizarea celor 320 de secții de votare în străinătate. La dispoziția lui Corlățean, angajații din Comisia Tehnică de organizare a alegerilor din străinătate au întocmit un raport, sub forma unor tabele comparative, privind alegerile din 2000, 2004, 2008, 2009, 2012 și 2014, cu secțiile de votare și prezența la urne. Cele mai amănunțite date vizau Spania, Italia și Moldova, unde la alegerile din 2009 se înregistrase o prezență ridicată la vot.

Astfel, pe 16 septembrie 2014, Corlățean a emis și Ordinul 1839/2014 privind stabilirea secțiilor de votare din străinătate pentru organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale. Surse diplomatice au explicat că secțiile de votare au fost stabilite fără a fi luate în seamă propunerile ambasadorilor și consulilor. Și astfel, deși s-a păstrat numărul de secții de votare din 2009, au fost închise secții din orașe cu comunități mari de români și deschise în orașe unde fuseseră înregistrați puțini votanți.

Este cazul Spaniei și Italiei, țările cu mari comunități de români. În Republica Moldova, cele mai multe secții au fost organizate în zone rurale, departe de zonele urbane unde sunt mulți români. La Paris, ambasada a propus organizarea a trei secții, dar Corlățean a acceptat doar două, deși în 2009 în capitala Franței votaseră 3.785 de persoane. La scrutinul din 2014, în turul al doilea, datorită mobilizării diasporei, la cele două secții de votare din Paris au votat 7.678 de persoane.