Şedinţa Comitetului naţional de conducere al PNŢCD, care a avut loc duminică, a votat lista cu cei 42 de candidaţi pentru alegerile europarlamentare, a anunţat, într-o conferinţă de presă, preşedintele partidului, Aurelian Pavelescu, adăugând că au fost strânse până acum 251.297 semnături, care permit înscrierea pentru europarlamentare.
"Lista electorală va fi deschisă de mine, în calitate de preşedinte al partidului, pe poziţia a doua, domnul Sebastian Bodu, europarlamentar PNŢCD, pe poziţia a treia, doamna Maria Stavrositu, preşedinta filialei Constanţa şi vicepreşedinte al PNŢCD, criticul şi scriitorul Alex Ştefănescu va fi pe poziţia a patra şi Nelu Neacşu, secretarul internaţional al partidului pe lângă PPE, pe locul al cincilea. În restul listei sunt şefi de organizaţii judeţene, Cluj, Braşov, Timiş, şi multe alte organizaţii judeţene", a spus Pavelescu.
Aurelian Pavelescu a precizat că PNŢCD îşi propune să obţină un scor de 5%, dar speră să ia mai mult. "5% înseamnă două locuri în PE, din calculele pe care noi le-am făcut. Sperăm să avem mai mult de 5% şi să nu se pună o astfel de problemă", a declarat Pavelescu.
Întrebat dacă se va duce în PE, în cazul unui succes la alegeri, sau va ceda locul altcuiva, liderul PNŢCD a precizat că va reprezenta partidul în PE. "Candidez de bună credinţă, nu am jocuri personale, pentru a păcăli electoratul", a spus el.
Totodată, Pavelescu a mai precizat că pe listă nu se află "nicio persoană bănuită măcar de corupţie, bănuită măcar de gesturi imorale în politică şi chiar în viaţa privată".
În ceea ce priveşte temele de campanie, liderul formaţiunii a subliniat că, prin relansarea sa, PNŢCD şi-a propus să readucă morală creştină în politică. O altă temă importantă va fi agricultura, deoarece "România are un potenţial agricol uriaş, are cel mai bun pământ din Europa, împreună cu Franţa, dar nu exploatăm această resursă extraordinar de importantă", a explicat Aurelian Pavelescu. Alte două teme de campanie vor fi familia tradiţională, PNŢCD opunându-se legalizării căsătoriilor homosexuale, şi recuperarea Fundaţiei Gojdu de la statul maghiar.
La rândul său, Vlad Moisescu, prim-vicepreşedintele PNŢCD, a declarat că, în opinia sa, formaţiunea are "cea mai decentă listă dintre toate partidele înscrise în competiţie", astfel că nu se regăsesc "neveste de politicieni, copii de politicieni, oportunişti, piţipoance care nu ştiu să-şi spună măcar numele", ci "oameni de o probitate reală".
Europarlamentarul Sebastian Bodu a precizat că s-a înscris în PNŢCD pentru două motive. "Cred că misiunea lui Corneliu Coposu trebuie continuată, trebuie cineva să o pună în faptă şi al doilea motiv: pentru că PNŢCD este membru al PPE, deci nu am schimbat doctrina, nu am schimbat principiile, nu m-am dus la stânga, la stânga extremă sau chiar la dreapta extremă", a spus Bodu.
Europarlamentarul a respins, totodată, eventuale acuzaţii de traseim. "Vă întreb cu maxim de onestitate, când preşedintele propriului partid îţi spune că nu mai foloseşti la nimic, că n-ai făcut nimic, deci teoretic te dă afară fără acte, care este calea pe care o apuci? Când te angajezi în a relansa un partid politic îţi asumi o mare responsabilitate, eu cred că asta am făcut", a precizat Bodu, reamintind că în perioada 1991-1993, când era student, a fost membru PNŢCD.
Europarlamentarul PDL Sebastian Bodu a anunţat că, după 20 de ani, revine în PNȚCD și va candida din partea acestui partid la alegerile pentru PE din 25 mai.
”Accept astăzi invitația PNȚCD de a candida pe listele sale electorale pentru Parlamentul European, drept pentru care redevin membru al acestui partid, după mai bine de 20 de ani”, anunța Bodu într-o declarație remisă, duminică, agenției MEDIAFAX.
El spune că, deși a strâns mai mult de 100.000 de semnături, un eventual mandat obținut de el ca independent nu ar fi un proiect politic. ”Ar fi doar un job pe care l-aș face în mod onorabil, ca și până acum, aș putea doar să reprezint în mod onest alegătorii mei. Atât. Alături de un partid politic pot face însă mult mai mult. Mă pot implica în politica internă, pot participa la redactarea unor acte normative, pot veni cu inițiative care să schimbe ceva în România, în mod direct și nu doar prin intermediul Bruxelles-ului”, explică Bodu.
