Puterea și opoziția pe aceeași lungime de undă în privința autonomiei Ținutului Secuiesc

O reacție similară a avut și liderul PNL. "Le respingem categoric. Se știe foarte clar că în Constituție sunt anumite chestiuni care nu pot fi revizuite. (...) În ceea ce privește autonomia există autonomie locală (...), este un principiu prevăzut în Constituție, numai că această autonomie locală nu se aplică pe criteriul etnic. În ceea ce privește autonomia teritorială acest concept nu există în sistemele democratice. România este una dintre țările care acordă cele mai multe drepturi minorităților naționale(...) Suntem categoric împotrivă și aceste propuneri nu au nici cea mai mică șansă să întrunească vreodată sprijinul populației din România", a spus Orban, la finalul ședinței Biroului Executiv al PNL.

El a susținut că inițiativa UDMR, PCM și PPMT nu are șanse să fie pusă în practică.

Și deputatul Eugen Tomac, președintele executiv al Partidului Mișcarea Populară (PMP), consideră că semnarea de către formațiunile politice maghiare din România a unei declarații comune în vederea armonizării conceptelor de autonomie este o abordare "total neinspirată și dăunătoare" și "reprezintă o provocare grosolană spre a crea tensiuni inutile în România".

UDMR, PCM și PPMT au cerut într-o rezoluție comună semnată luni, la Cluj, autonomia teritorială a ținutului secuiesc, precum și un statut special pentru regiunea Partium. Rezoluția a fost semnată de președinții celor trei formațiuni - Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) și Szilagyi Zsolt