"După vizita tehnică a delegației FMI există un punct clar de dezacord între Guvernul României și aceștia - deficitul bugetar pentru anul 2016 și 2017. FMI susține că va fi de cca. 2,9% din PIB, MFP spune 2,5% - oricum sub plafonul de 3% peste care Comisia Europeană poate interveni conform tratatelor în vigoare (în condițiile în care multe țări europene, cel mai recent Spania, și-au aprobat deja bugetul pe 2016 cu deficite mult peste limita de 3%).

Această discuție tehnică trebuie înțeleasă de cetățenii țării, singurii care în final pot decide. Sunt de fapt două puncte mari în litigiu (restul sunt secundare și ușor de rezolvat):

1. FMI nu agreează reducerea TVA prevăzută de Codul ‪#‎Fiscal‬ (nici cota de 9% pentru alimente - deja în vigoare din 1 iunie);
2. Nu sunt de acord cu creșterea salariilor cu 25% la Sănătate și Educație.

Din punctul de vedere al Guvernului actual ambele măsuri sunt necesare și sustenabile - așa vom reuși să păstrăm ritmul de creștere și dezvoltare economică (cel mai rapid din UE), crearea de noi locuri de muncă, exporturi record, revenirea investițiilor străine directe, dar și un semnal clar de sprijin pentru cele două domenii strategice - Sănătatea și Educația.

Există două opțiuni pentru cetățenii României, opțiuni exprimate constituțional prin intermediul Parlamentului:

1. Menținerea politicilor actualului guvern referitoare la ‪#‎TVA‬ și salarii în ‪#‎Sănătate‬ și ‪#‎Educație‬;
2. Instalarea unui nou guvern al PNL (susținut bineînțeles de Președintele Iohannis) care să ia decizia păstrării cotei de TVA la 24% (inclusiv pentru alimente) și revenirea salariilor în Sănătate și Educație la nivelul dinainte de creșterea de 25%! (deci tăierea practic a salariilor ca în 2010 sau amânarea, fiind vorba de legi deja în vigoare)", scrie Victor Ponta pe Facebook.

În acest fel deficitul bugetar pe 2016-17 va scădea spre 1%, ceea ce evident va fi agreat de FMI, dar cu consecințe pe care eu personal le consider ca fiind de natură să aducă ‪#‎România‬ înapoi la anul 2010!

Eu și Guvernul pe care îl conduc ne-am exprimat foarte clar asupra viziunii necesare României pentru a se dezvolta în continuare așa cum a reușit în ultimii 4 ani!

Până la alegerile parlamentare din noiembrie 2016 (este evident că anticipate nu mai pot avea loc acum) este dreptul liderilor partidelor parlamentare să decidă asupra acestor subiecte fundamentale pentru țara noastră!", scris Victor Ponta pe Facebook.

FMI avertizează Guvernul Ponta: Creșterile salariale și reducerile de taxe vor afecta economia

FMI avertizează Guvernul Ponta privind creșterile salariale și reducerile de taxe. "Toate acestea vor avea impact negativ asupra economiei", spun reprezentanții FMI, în cadrul unui comunicat de presă, citat de Realitatea TV.

Concret, FMI estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 și peste acest nivel în 2017, din cauza reducerilor masive de taxe și impozite și a majorărilor salariale anunțate.

"România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătățire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susținută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană și Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluții sub așteptări la nivel global, și mai ales în economiile emergente, este așadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menținerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanțelor publice, precum și reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat–pentru a susține nivelul de încredere și a îmbunătăți potențialul de creștere pe termen lung.

Perspectiva de creștere pe termen scurt este puternică, dar riscurile sunt de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate. Economia crește într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creștere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta creștere contribuind, în general consumul, investițiile și exporturile. Se preconizează ca și relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activității economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor; ea va inversa însă progresele recent obținute în stabilizarea datoriei publice. Volatilitatea reînnoită de pe piețele financiare globale, inclusiv riscurile de evoluții sub așteptări în zona comerțului și a fluxurilor de capital, ar putea genera tensiuni în economia românească.

După mai mulți ani de consolidare fiscală, deficitul fiscal este prognozat a crește considerabil pe fondul reducerilor consistente de impozite și taxe și al majorărilor salariale. Pentru acest an, bugetul este construit astfel încât să se realizeze ținta de deficit de 1,9% din PIB datorită realizărilor bune pe partea de venituri și execuției sub așteptări a bugetului de capital, existând deci spațiu pentru a se onora înainte de termen unele dintre obligațiile aferente anului 2016. Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate și cele care se intenționează a fi adoptate—o combinație de reduceri masive de impozite și taxe și de majorări salariale –vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, și peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital. Această abordare prociclică va induce un stimul la nivelul economiei într-un moment în care acesta nu era necesar, având în vedere creșterea economică, și va așeza datoria publică pe o traiectorie ascendentă. Planurile fiscale sunt raportate la o țintă recomandată de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere în PIB și, dată fiind neutralitatea ciclică, ar acomoda perspectivele actuale de creștere.

Accelerarea reformelor fiscale structurale este esențială pentru consolidarea finanțelor publice și pentru îmbunătățirea calității bugetului. Mai buna colectare a veniturilor și reducerea cheltuielior ineficiente ar putea genera spațiul fiscal necesar reducerii cotelor de impunere, deși într-un ritm mai temperat. În mod special, deși colectarea impozitelor și taxelor a fost considerabil mai bună în acest an, decalajul de colectare se menține semnificativ. Pe mai departe, prioritatea în materie de reforme ar trebui să se concentreze pe introducerea unei abordări moderne bazate pe gestionarea riscului de conformare, abordare care ar deplasa resursele limitate ale administrației fiscale (ANAF) dinspre controalele efectuate în scopul rambursărilor de taxă pe valoarea adăugată (TVA) către activități ce generează mai multe venituri. În lipsa unei astfel de reorientări a resurselor, planurile de restructurare suplimentară a ANAF s-ar putea să nu genereze rezultatele anticipate. De asemenea, noul regim de impozitare a resurselor naturale avut în vedere ar trebui calibrat cu atenție pentru a se asigura un echilibru între stimularea investițiilor pe de o parte, și obținerea de către Stat a părții ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte. Pe partea de cheltuieli, măsurile cheie de eficientizare includ: (i) demararea unor analize pilot ale cheltuielilor publice în vederea identificării posibilităților de câștiguri de eficiență, (ii) punerea în aplicare și întărirea listei de prioritizare a investițiilor pentru a spori calitatea investițiilor, și (iii) finalizarea implementării la scara națională a sistemului de control al angajamentelor, menit să îmbunătățească gestionarea cheltuielilor.

Politica monetară se confruntă cu noi provocări. Se preconizează că inflația generală anuală se va menține în zona negativă până la mijlocul anului 2016, reflectând în mare parte reducerea TVA-ului la alimente din luna iunie și reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 și prețurile mai mici la mărfuri. Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediată a politicii monetare, dată fiind poziția fiscală bazată pe expansiune din anul 2016, creșterea rapidă a salariilor, anticipațiile inflaționiste amplu ancorate și incertitudinile ce persistă pe piețele financiare globale. Continuarea inflației importate reduse ar putea însă complica pe viitor deciziile de politici.

Sectorul bancar se găsește cu un pas mai aproape de revigorarea intermedierii. Sectorul bancar a facut față cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an și continuă să mențină rezerve suficiente de capital și de lichidități. Pe măsură ce bilanțurile s- au consolidat și redresarea economică a căpătat teren, creditarea sectorului privat a început să dea semne de revenire incipientă. În același timp, menținerea unor rezerve puternice va fi esențială pentru ca băncile să poată gestiona riscurile legale considerabile. Urgentarea adoptării atât de întârziatei legislații din sectorul financiar – referitoare la închiderea băncilor, la garantarea depozitelor, supravegherea macroprudențială și la obligațiunile garantate - va contribui la întărirea cadrului legal actual și la alinierea acestuia la bunele practici internaționale. În ceea ce privește modernizarea regimului insolvenței în România, procesul avansează, iar misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislație secundară pentru a se asigura implementarea eficientă a cadrului legal privind insolvența personală.

Lipsa progreselor în zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de creștere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătățirea continuă a cadrului de formare a prețurilor în energie, acompaniată de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, acțiunile de îmbunătățire durabilă a performanțelor obținute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi și energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parțial neîmbrățișării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a ÎS. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilității în acest domeniu. În același timp, autoritățile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice inițiale sau prin privatizări strategice. Fără o modernizare a infrastructurii de transport public a României, avantajele activității economice puternice din prezent nu vor avea decât o viață scurtă, iar progresele către convergența economică vor fi lente”, se precizează în comunicatul FMI.