"Atunci nu exista niciun litigiu. Acum există. Pot să vă spun doar că strict, o părere personală și juridică, activitatea din ultima perioadă a Ministerului Culturii ne ajută să pierdem. Strict juridic.
A fost o perioadă de renegociere cu reprezentanții Guvernului, apropo de partea de redevențe, de participația statului român în legătură cu proiectul și acel rezultat al negocierii s-a reflectat în proiectul de lege trimis la Parlament. Am spus că este posibil să avem un litigiu", a afirmat Victor Ponta, întrebat despre o declarație făcută în urmă cu ceva timp, potrivit căreia statul român ar urma să pierdă procesul cu RMGC.
Reamintim că firma canadiană, Gabriel Resources, care deţine peste 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation, anunţa, pe 22 iulie 2015, că a depus plângere la Curtea de Arbitraj Internaţional a Băncii Mondiale împotriva României pentru blocarea proiectului de exploatare auriferă de la Roşia Montană. Compania susţinea, la acel moment, că autorităţile române au încălcat tratatele de investiţii şi a angajat una dintre cele mai mari firme de avocatură din lume pentru a o reprezenta în acest dosar, potrivit România-Actualități.ro.
Vlad Alexandrescu: Ministerul Culturii a sesizat DNA în cazul Roșia Montană
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, declara, în cadrul unei intervenții telefonice la Realitatea TV, pe 11 ianuarie, că ministerul pe care îl conduce a sesizat DNA, pe 30 decembrie 2015, în cazul Roșia Montană, în contextul în care "există semne că ar fi nereguli atât în ceea ce privește patrimoniul de la Roșia Montană, cât și în privința altor obiective de patrimoniu clasate în categoria A". Potrivit declarațiilor făcute la acel moment, în prezent există o verificare la nivelul Corpului de Control al prim-ministrului, dar și la Institutul Național al Patrimoniului "pentru a vedea dacă au existat conflicte de interese, chestiuni care pot prejudicia patrimoniul național al României nu numai în problema de la Roșia Montană".
Întrebat de ce ordinul semnat, pe 30 decembrie 2015, prin care Roșia Montană a fost clasată ca sit în categoria A nu a fost făcut mai devreme, ministrul Culturii a explicat: "Nu este vorba de o simplă semnătură, cred că este vorba de studiul unui dosar destul de amplu, care a fost constituit încă de multă vreme. Societatea civilă a tras un semnal de alarmă extraordinar, în acest sens, și cred că ceea ce am făcut eu, la 30 decembrie când am semnat acest ordin, nu a fost decât să recunosc organizațiile nonguvernamentale care au militat în favoarea protecției sitului, acțiunea și determinarea lor. Sigur că acest lucru ar fi putut fi făcut de multă vreme. El nu a fost făcut și aici există o răspundere politică".
Palmer: "Roșia Montană, un brand care poate să vândă foarte bine". Ce plănuiește Ministerul Mediului
În ceea ce privește efectele acestui ordin, Vlad Alexandrescu a punctat faptul că "orice exploatare auriferă care ar putea avea loc, la Roșia Montană, ar trebui să țină cont de Legea 422 a patrimoniului național de protecție a siturilor clasate și, în special, a celor clasate în categoria A, care e de importanță națională. Nu spunem că nu se pot face exploatări aurifere, dar trebuie făcute cu respectarea tuturor avizelor legale".
Tot ce trebuie să ştii despre PROIECTUL ROŞIA MONTANĂ. Când, cum şi de ce a început totul
În 4 septembrie 1995, Regia Autonomă a Cuprului Deva, actuală Companie Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest S.A a semnat un contract cu firma ''Gabriel", care nu era înregistrată oficial la acea dată. Firma câștigase o licitație, organizată de Minvest și Ministerul Industriilor. Obiectul contractului a fost "evaluarea și procesarea iazurilor și a minereurilor aurifere" de la Roșia Montană.
În data de 28 mai 1996, au fost înregistrate în registrul companiilor două companii private: Gabriel Resources Ltd., o firmă canadiană, și Gabriel Resources Limited, firmă engleză cu sediul în Jersey, Marea Britanie.
La 17 decembrie 1996, Gabriel Resources Ltd. a intrat într-o înțelegere cu firma omonimă din Jersey, în urma căreia acționarii lui Gabriel Jersey și-au vândut acțiunile și au devenit acționarii majoritari ai lui Gabriel Resources Ltd. În aprilie 1997, Gabriel Jersey a devenit subsidiară în proporție de 100% a lui Gabriel Resources Ltd.
La 7 iunie 1997 este creată compania cu capital mixt Euro Gold Resources, ai cărei acționari principali sunt compania canadiană Gabriel Resources Ltd. și Compania minieră de stat Minvest Deva. Conform Legii minelor, în luna decembrie 1998 Minvest a primit, de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Licența de exploatare nr. 47, pentru minim 20 de ani, cu care să continue exploatarea la mina din masivul Cetate.
În anul 1999, Euro Gold își schimbă numele în Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). În același an, RMGC a obținut licența de concesiune pentru exploatare nr. 47 prin transfer de la Minvest. Licența era valabilă doar pentru exploatarea din masivul Cetate, care a fost închisă în 2006, iar autorizația de mediu, emisă pentru Minvest, expirase în decembrie 2004.
În 2001, RMGC întocmește primul studiu de fezabilitate pentru mina de la Roșia Montană și propune exploatarea de suprafață în patru cariere deschise: Cetate, Cârnic, Jig-Văidoaia și Orlea, cu o capacitate de 20.000.000 de tone de minerale procesate anual. Metoda de procesare a minereului de aur propusă de RMGC este folosirea cianurilor — peste 200.000 de tone, pe timpul exploatării. Suprafața acoperită de proiect este de 1.600 de hectare de teren, dintre care carierele de extracție ocupă peste 700 de hectare. Pe alte 700 de hectare ar urma să fie amenajate iazuri de decantare, în care ar fi depozitate sterilele încărcate cu cianuri și metale grele rezultate din procesare. Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roșia Montană și de aceea RMGC a achiziționat, cu peste 70 de milioane de dolari, începând din 2002, 620 din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului.
În prezent Societatea Roșia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources cu 80,46% din capitalul social. Statul român, prin firma Minvest Deva, are o participație de 19,31% în RMGC.
Compania nu a primit încă autorizațiile necesare începerii proiectului, în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului.
Proiectul Guvernului Ponta II
La 11 iulie 2013, premierul Victor Ponta a prezentat 'Planul național de investiții strategice și crearea de locuri de muncă', lista proiectelor din planul de investiții incluzând și exploatarea auriferă de la Roșia Montană.
Proiectul de lege prevede că exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal ar fi fost aprobat până la sfârșitul lui 2013. Acționarul majoritar al RMGC ar transfera, în etape, cu titlu gratuit, către acționarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participația indirectă a statului român ar urma să ajungă astfel la 25%. Redevența minieră aplicabilă proiectului minier ar fi de 6%, cu opțiunea statului român de a solicită plata acesteia în natură.
La 27 august 2013, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană a fost adoptat în ședința de guvern pentru a fi transmis Parlamentului.
În data de 17 septembrie 2013, plenul Parlamentului a adoptat proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.
La 11 noiembrie 2013, Comisia specială parlamentară pentru proiectul minier Roșia Montană a respins proiectul în forma venită de la Guvern. Potrivit raportului, Comisia consideră că proiectul de lege supus examinării nu acoperă în mod satisfăcător toate cerințele complexe privind cadrul desfășurării activității de exploatare a resurselor minerale în România și, în consecință, propune respingerea acestuia.
Poziția Academiei Române în legătură cu proiectul minier de la Roșia Montană
La 4 martie 2003, Academia Română le-a cerut factorilor responsabili din România să împiedice realizarea proiectului de dezvoltare minieră Roșia Montană. Academicienii au atras atenția asupra consecințelor sub aspect ecologic, arheologic, istoric și social care ar rezulta din finalizarea proiectului de exploatare auro-argentiferă inițiat de Societatea Roșia Montană Gold Corporation.
Președintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a reiterat, la 4 octombrie 2013, în cadrul Comisiei speciale parlamentare, că instituția pe care o reprezintă consideră că în forma actuală proiectul privind exploatarea minieră de la Roșia Montană nu este acceptabil.
Campania 'Salvați Roșia Montană'
Campania 'Salvați Roșia Montană' a demarat la 28 iulie 2002, când Asociația Alburnus Maior a organizat o întâlnire publică la Roșia Montană, cu participarea a 350 de localnici și reprezentanți ai ONG-urilor din țară și străinătate. Această acțiune a culminat cu o declarație a ONG-urilor împotriva proiectului RMGC, în special împotriva exploatării în carieră deschisă și a utilizării cianurii.
Începând cu 1 septembrie 2013, mii de persoane au participat la mișcări de stradă împotriva proiectului minier atât în București, cât și în Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și alte câteva zeci de orașe din România și din străinătate.
La 21 septembrie, aproximativ 4.000 de persoane au format un lanț uman în jurul Palatului Parlamentului, unde au scandat lozinci împotriva proiectului minier de la Roșia Montană.
De cealaltă parte, în Roșia Montană și localitățile înconjurătoare au avut loc și proteste în favoarea proiectului minier.
