Andrei Pleșu scrie în ziarul Adevărul un comentariu în care critică decizia lui Călin Popescu Tăriceanu de a nu-l invita pe Traian Băsescu la sărbătorirea a 150 de istorie a Senatului.
Căli Popescu Tăriceanu a devenit un monument de proastă creștere, scrie Andrei Pleșu, care critică decizia fostului premier de a nu-l invita pe Traian Băsescu la sărbătorirea a 150 de istorie a Senatului. "Ca și cum datele mari ale istoriei naționale sunt o chermeză privată: nu chemi la petrecere decît pe vecinii cu care te înțelegi bine. Nu există protocol, nu există simboluri legitime, nu există cuviință și serenitate instituțională", spune Pleșu.
"Există și „breaking news” despre „oldies”, adică despre unii domnișori tomnatici care sparg gura tîrgului cu gesticulația fistichie a unor debutanți. Asta se întîmplă ori de cîte ori domnișorii cu pricina vor cu orice preț să reintre în joc, să capete vreo funcție, să fie băgați în seamă de gazete și de admiratoare. Rezultatul e amețitor: inșii cu pricina fac tumbe vesele, driblează cu ochii la tribune, își amintesc de vremurile bune cînd aveau viitorul în față. Constat cu regret că domnul Tăriceanu a alunecat patetic în această postură", scrie Pleșu.
"Cînd mi se cerea părerea despre el, mă grăbeam să spun că are măcar un merit: e bine crescut, lucru nu tocmai obișnuit pe scena noastră publică. Or a devenit brusc un monument de proastă creștere. Un exemplu: îl șterge de pe lista invitaților la sărbătorirea a 150 de istorie a Senatului pe președintele țării. Ca și cum datele mari ale istoriei naționale sunt o chermeză privată: nu chemi la petrecere decît pe vecinii cu care te înțelegi bine. Nu există protocol, nu există simboluri legitime, nu există cuviință și serenitate instituțională. Există doar nervi autobiografici, retorsiuni făloase, goange de mire răscopt. Dar nu e vorba numai de acest „detaliu”. E vorba de un comportament bezmetic, contra-productiv pe toate planurile, dezamăgitor. Ni se oferă spectacolul trist al unui „domn” care se amestecă, fără talent, într-un poker de bodegă. Sic transit…", mai scrie Pleșu.
