Directorul SRI propune "un parteneriat" al comunității de informații cu societatea românească. "Cetățeanului nu-i mai revine doar rolul clasic de beneficiar al securității naționale", a declarat Eduard Hellvig.
La nivel global există în prezent o tensiune fără precedent în ultimii ani, generată de crizele tot mai greu de gestionat, de la criza economică, la consecința ei cea mai dramatică, falimentul elen; de la criza ucraineană, la cea siriană; de la amenințarea teroristă la exodul spre Europa. "Din perspectiva structurilor de informații constatăm o deplasare către cetățean a vulnerabilităților care vizau în mod clasic sistemul statal. Într-o măsură tot mai mare, cetățeanul devine o potențială țintă a acestor crize în cascadă, care contribuie la deteriorarea stării de securitate colectivă și individuală. Ne confruntăm cu o schimbare majoră de paradigmă a mediului de securitate, în condițiile în care siguranța națională reprezintă, de acum, suma nivelurilor de siguranță ale cetățenilor", a declarat directorul SRI Eduard Hellvig, cu ocazia deschiderii anului universitar al Școlii Doctorale de Relații Internaționale și Studii de Securitate.
Rolul comunității academice
Hellvig crede că, în noua paradigmă, cetățeanul trebuie să aibă un rol sporit. "În această realitate complexă, cetățeanului nu-i mai revine doar rolul clasic de beneficiar al securității naționale, ci se impune reevaluarea potențialului său. Din perspectiva mea, cetățeanul este esența devizei noastre ”Patria a priori”. Aceasta este esența parteneriatului pe care îl propunem societății românești.
Un parteneriat în cadrul căruia, sper, comunitatea academică va avea un rol substanțial. Vă asigur, în acest sens, de întreaga mea disponibilitate pentru o cât mai consistentă și deschisă cooperare", a spus directorul SRI.
Mai multă transparență
Directorul SRI a vorbit și despre necesitatea de transparentizare a Serviciului. "SRI a cunoscut, în anii tranziției românești, o transformare instituțională care l-a adus la nivelul standardelor de performanță ale serviciilor occidentale de informații. Persistă, însă, critici, unele întemeiate. Un prim răspuns cred că trebuie să fie optimizarea resurselor. Provocările cu care ne confruntăm ne obligă la un management cât mai inteligent și mai eficient al resurselor de care dispunem.
Sunt, de asemenea, adeptul ideii de mai multă transparență, pe care o consider indispensabilă informării publice corecte și exercitării controlului democratic. Nu este un proces ușor, dar, pentru a reuși cu adevărat desprinderea de trecut, consider necesară permanenta raportare la valorile pe care am ținut să le evoc și care ordonează o puternică opțiune democratică", a spus Hellvig.
Parteneriat cu SUA
Hellvig a subliniat și un a dintre prioritățile mandatului său. "Una din prioritățile mandatului meu este consolidarea cooperării în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite și cu aliații noștri din comunitatea euro-atlantică de informații. Ne preocupă mai buna coordonare a capacităților de anticipare și prevenire, precum și de reacție și analiză, în condițiile în care ceea ce numim războiul hibrid înseamnă proeminența acțiunii actorilor non-militari asupra recursului la forțele convenționale.
România este poziționată, geostrategic, într-un spațiu critic, marcat profund de tendința de deplasare a problematicii Orientului Mijlociu în zona Mării Negre și spre porțile Uniunii Europene. Fragilitatea Republicii Moldova și conflictul înghețat din Transnistria, Crimeea anexată ilegal și conflictul din estul Ucrainei, criza refugiaților, insurgența kurdă și războiul din Siria, cu întreaga sa ramificație teroristă – toate acestea sunt provocări majore, care se întrepătrund în periculoasa evidențiere a raporturilor de forțe la care asistăm în plan internațional. Din păcate, având un ecou alarmant în planul securității naționale", a spus directorul SRI.
