Ilie Bolojan: "Sănătatea, o presiune uriașă pe bugetul de stat". Ce MĂSURI vor fi luate

Pentru sistemul sanitar este necesară o rectificare suplimentară de 10 miliarde de lei, a afirmat, luni, premierul Ilie Bolojan, care a adăugat că această sumă reprezintă, în condițiile actuale, \"\"o presiune mare\"\" pe bugetul de stat.

 

"Sistemul nostru de Sanatate a acumulat probleme mari in ultimii ani. 2 aspecte majore ii afecteaza buna functionare - cresterea accelerata a cheltuilelilor si nu mai putem sa sstinem aceasta crestere in anii urmatorii, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Cheltuitelile alocate prin CNASS sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, fata de o pondere de 11% cat am inregistrat anii trecuti. Doar in pandemie am mai ajuns la o astfel de pondere. 

 

Anul acesta avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii nostri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, astfel incat sa putem aduce facturile restante la zi. Din martie nu am mai avut capacitatea financiara de a achita integral sumele. De asemenea, sa putem functiona pana la finalul anului. Pentru asta, ne trebuie cel putin 10 miliarde rectificare suplimentara, ceea ce reprezinta in conditiile actuale o presiune mare pe bugetul de stat", a declarat Bolojan. 

 

Potrivit premierului,  a doua problema majora pe care o avem in momentul de fata este cea legata de faptul ca aceasta crestere de sume "pe componenta de Sanantate nu se reflecta direct proportional in calitatea serviciilor pe care sistemul nostru de sanatate le ofera cetatenilor". 

 

"Nu se reflecta nici in perceptia si in satisfactia pacientilor fata de sistemul sanitar", a mai spus premierul. 

 

Ilie Bolojan sustine, in context, ca masurile pe care Guvernul le propune "vin sa rezolve cel putin o buna parte din aceste probleme, atacand cauzele care au facut sa ajungem aici. Avem conduceri de spitale care nu performeaza si in multe locuri, deci avem ineficienta manageriala si administrativa. De ce se intampla asta? Pentru ca o buna parte din veniturile spitalelor din Romania vin pe componenta de asigurare a salariilor, in asa fel incat nu sunt legate direct de calitatea serviciilor sau de numarul acestora. Prin urmare, cat timp mai mult de jumatate din banii pentru salarii iti vin direct de la Casa nu va fi niciodata o presiune sau un stimul pentru managerii sa imbunatateasca serviciile, sa fie mai eficienti. Aceste propuneri vin sa faca propunerile mai eficiente si mai responsabile". 

 

”Avem cheltuieli salariale disproporţionate din ponderea totală a spitalului. Mai multe de o treime din spitalele noastre au cheltuieli cu salariile care depăşesc 80% din totalul cheltuielilor unui spital. În condiţii în care cheltuielile de salarii depăşesc 80-90% în multe locuri, banii care le mai rămân acestor spitale pentru medicamentele necesare pacienţilor, pentru analize, pentru aparatură, pentru curăţenie în spitale, pentru toate serviciile care trebuie acotărite sunt foarte puţini şi, plastic, aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în aceste spitale pentru a le asigura salariile şi, din păcate, mult mai puţin pentru pacienţii în care ar trebuit teoretic să le ofere servicii. Şi pentru aceste spitale este evident că trebuie să-şi facă o analiză a acestor cheltuieli, iar ele trebuie să se bazeze în principal pe serviciile care sunt oferite pacienţilor”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan a mai spus că ”avem, din păcate, în multe locuri, servicii care sunt umflate, fraude prin optimizarea cheltuielilor, prin îmbunătăţirea indicelor de complexitate şi prin tot felul de tehnici care au făcut ca de multe ori cheltuielile să crească, fără să se regăsească în servicii”.

”Trebuie să combatem prin mărsuri ferme şi să întărim responsabilitatea şi sancţiunile în acest domeniu”, a subliniat premierul.

Ilie Bolojan a mai anunţat că ”avem o întârziere a digitalizării sistemului şi orice întârziere a digitalizării nu ne permite să vedem problemele şi e nevoie urgentă să finalizăm toate procedurile prin care softurile Casei de Sănătate sunt aduse la zi, sunt interconectate cu a spitalelor, în aşa fel încât să putem urmări cheltuielile şi să fim mai eficienţi”.

”Avem o socializare a multor cheltuieli şi o privatizare a câştigurilor, în multe locuri, din păcate. Acest melanj între activităţile private şi cele publice permite acest lucru şi este important ca şi sistemul de sănătate public să-şi gestioneze resursele în aşa fel încât să-şi menţină o bună parte şi din veniturile care sunt încasate de pe urma tratamentelor”, a mai spus Bolojan.

El a mai spus că avem o lipsa criteriilor de performanţă în sistem, din punct de vedere al salarizării medicilor.

”Nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operaţii şi ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susţinem câteva proiecte pilot în care să introducem salarizarea, funcţiei de performanţă, în aşa fel încât dacă rezultatele vor apărea să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiţi în principal funcţie de performanţa pe care o fac”, a anunţat premierul.

Ilie Bolojan a subliniat, totodată, că avem şefi de secţii care nu sunt numiţi de managerii de spitale, iar dacă sunt numiţi de alte instituţii cum sunt Universităţile de medicină, de exemplu, sau Facultăţile de medicină şi nu au un raport de performanţă încheiat fără echivoc cu indicatori clari cu cei care conduc spitalul, un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu îi are în echipele de management pe şefii de secţie presaţi de indicatori, să facă performanţă, să livreze servicii de calitate şi eficiente”.

”Din păcate, avem un supraconsum de medicamente şi proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar şi ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice,  datorită întârzierilor din sistem sunt rezolvate la preţuri de 2-3 ori mai scumpe cu cele inovative. E nevoie că acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamente generice să facem acel lucru şi doar acolo unde nu există înlocuitori să menţinem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe care depăşesc posibilităţile sistemului”, a afirmat premierul.

Ilie Bolojan a menţionat că, în general, avem o debalansare a activităţii în sistem ceea ce generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienţii ajung în sistemul spitalicesc cu boli într-un stadiu avansat, pentru că ”prevenţia este slabă şi  ponderea tratamentelor în cabinetele medicelor de familie, în ambulatorii sau în spitalitatea de zi este la o pondere mult prea mică faţă de ceea ce ar trebui să fie”.