Instanța confirmă în esență concluziile ANI și arată că Fritz a acționat într-o situație de conflict de interese atunci când a semnat documente legate de aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal realizat de o firmă în care era implicat creditorul său.
Într-un răspuns pentru REALITATEA PLUS, Dominic Fritz susține că „constatarea ANI este făcută cu rea credință” și că instituția este folosită „politic”. Totodată, Fritz pasează vina pe fostul primar și spune că, de fapt, acesta ar fi semnat autorizația pentru care este el astăzi acuzat.
De unde a pornit cazul
Cazul a pornit după un raport de evaluare realizat de Agenția Națională de Integritate, care a stabilit că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, s-ar fi aflat într-un conflict de interese de natură administrativă. Potrivit instituției, în perioada campaniei electorale, edilul ar fi împrumutat bani de la o persoană care ulterior a avut interese economice legate de o documentație urbanistică aprobată de Consiliul Local. Mai mult, primarul ar fi semnat și un referat de aprobare considerat esențial pentru adoptarea hotărârii respective.
Dominic Fritz a contestat raportul ANI în instanță și a invocat mai multe argumente juridice. El a susținut că documentul semnat de el ar fi avut doar un rol formal, că procedura privind documentația urbanistică fusese inițiată înainte de preluarea mandatului său și că persoana de la care a împrumutat bani nu ar fi obținut un beneficiu material important.
Curtea de Apel Timișoara a respins contestația
Curtea de Apel Timișoara a respins însă contestația. Judecătorii au explicat că în acest caz nu este analizată legalitatea proiectului urbanistic, ci conduita primarului. Instanța arată că, chiar dacă proiectul ar fi putut fi util sau oportun pentru oraș, acest lucru nu schimbă obligațiile legale ale primarului atunci când semnează documente oficiale.
În motivarea deciziei se precizează că Dominic Fritz nu se poate apăra invocând faptul că proiectul ar fi respectat toate condițiile tehnice sau că ar fi fost adoptat oricum de o altă persoană imparțială. În opinia judecătorilor, responsabilitatea privind semnătura pe documente rămâne una personală și trebuie analizată strict din perspectiva respectării legii.
