Ministerul de Externe nu este de acord cu proiectul de suflet al lui Hunor Kelemen

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) apreciază rolul inițiativei cetățenești europene "ca instrument de consolidare a democrației Uniunii Europene", dar "nu poate fi de acord ca acest instrument să fie folosit pentru a extinde competențele conferite UE în baza tratatelor fundamentale".

Declarația vine ca răspuns al MAE, la solicitarea AGERPRES, la faptul că Tribunalul Uniunii Europene a anunțat, în urmă cu zece zile, că a respins o acțiune introdusă de România împotriva Comisiei Europene prin care solicita anularea unei decizii de a înregistra o propunere de inițiativă cetățenească privind protecția persoanelor care aparțin unei minorități naționale și lingvistice - "Minority SafePack - one million signatures for diversity in Europe".

"Ministerul Afacerilor Externe reiterează poziția sa constantă de apreciere față de rolul inițiativei cetățenești europene ca instrument de consolidare a democrației Uniunii Europene și susține folosirea inițiativei cetățenești europene de către cetățenii UE. MAE nu poate fi de acord, însă, ca acest instrument să fie folosit pentru a extinde competențele conferite UE în baza tratatelor fundamentale", arată MAE.

Astfel, Ministerul Afacerilor Externe ia notă de Hotărârea Tribunalului UE în cauza T-391/17, România împotriva Comisiei Europene, cauză inițiată "în scopul de a preveni extinderea pe cale jurisprudențială a competențelor UE în domenii care țin de suveranitatea statelor membre, precum protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale".

MAE precizează că România a demarat un proces de analiză a hotărârii în cauză pentru a stabili dacă există motive de recurs.

Propunerea de inițiativă cetățenească europeană "Minority SafePack - one million signatures for diversity in Europe" (propunerea de Inițiativă Cetățenească Europeană - ICE), promovată de Uniunea Federală a Naționalităților Europene (FUEN), urmărește adoptarea unei serii de acte UE pentru îmbunătățirea protecției persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice.

Respectiva propunere indică ariile în care Comisia Europeană ar trebui să intervină: limbile regionale și minoritare, educație și cultură, politica regională, participare, egalitate, conținutul mass-media, precum și sprijinul din partea statului acordat comunităților de minorități. În anexa propunerii de ICE se regăsesc 11 acte juridice ale UE pe care Comisia ar trebui să le propună.

Propunerea de ICE a fost prezentată Comisiei Europene pe 15 iulie 2013. Inițial, Comisia Europeană a respins solicitarea de înregistrare a propunerii de ICE, considerând că respectiva propunere "se află vădit în afara competenței Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al UE". Această decizie a Comisiei a fost anulată de Tribunalul UE pentru "insuficiența vădită a motivării respectivului act (motiv procedural), fără a analiza situația pe fond". În această cauză, Guvernul României a avut calitatea de intervenient, susținând poziția Comisiei Europene.

Ulterior acestei decizii a instanței europene, la data de 29 martie 2017 Comisia Europeană a adoptat o nouă decizie prin care a înregistrat parțial propunerea de ICE (în ceea ce privește 9 din cele 11 propuneri de acte ce fac obiectul ei) și a dispus că organizatorii propunerii pot colecta declarațiile de susținere ale cetățenilor pentru cele 9 propuneri înregistrate. Împotriva acestei decizii a Comisiei Europene, Guvernul României a formulat acțiune în anulare, acțiune care face obiectul prezentei pronunțări a Tribunalului UE.

Sub aspect procedural, părțile și intervenienții într-o cauză pe rolul Tribunalului UE pot ataca hotărârea pronunțată în respectiva cauză, cu recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în termen de 2 luni de la notificarea hotărârii (termen la care se adaugă 10 zile, în temeiul Regulamentului de procedură al CJUE).

Potrivit Statutului, recursul înaintat CJUE "se limitează la chestiuni de drept și poate fi întemeiat pe motive care privesc lipsa de competență a Tribunalului UE, neregularități ale procedurii în fața Tribunalului UE, care aduc atingere intereselor recurentului sau încălcarea dreptului UE de către Tribunalul UE", arată MAE. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiță, editor: Georgiana Tănăsesc