Sindicatele spun că, în timp ce inspectoratele lucrează la planurile de școlarizare pentru anul următor, din toată țara vin semnale privind reducerea masivă a claselor de gimnaziu și liceu, inclusiv în orașe. Motivul: creșterea obligatorie a numărului de elevi la clasă, o măsură pe care o consideră exclusiv bugetară.
Ilie Bolojan a pus la pământ sistemul de învățământ din România
Potrivit acestora, în unele școli se ajunge deja la peste 32 de elevi într-o clasă, ceea ce afectează calitatea predării și crește riscul de abandon școlar. Reducerea claselor înseamnă și dispariția unui număr mare de posturi didactice, peste 2.000, conform estimărilor sindicatelor.
Cadrele didactice vorbesc despre un climat de nesiguranță, iar școlile sunt obligate să aplice măsuri restrictive fără soluții reale pentru elevi. „Elevul a fost complet absent din calculele decidenților”, transmit organizațiile, care acuză lipsa dialogului social și a analizelor de impact.
Situația este complicată și de faptul că Ministerul Educației are o conducere provizorie, într-un moment în care ar fi nevoie de decizii stabile și fundamentate. În plus, sindicatele afirmă că bugetul alocat educației rămâne insuficient, iar subfinanțarea a devenit „o politică permanentă”.
Sindicatele fac acuzații grave la adresa politicienilor aflați la conducerea țării
În acest context, FSLI și FSE „Spiru Haret” formulează patru solicitări principale:
– abrogarea prevederilor din Legea 141/2025 care duc la reducerea claselor și creșterea normei didactice;
– oprirea reducerii posturilor din învățământ;
– creșterea finanțării educației;
– reluarea dialogului real cu sindicatele.
Cele două federații avertizează că vor intensifica protestele dacă Guvernul nu schimbă direcția și îi reamintesc președintelui Nicușor Dan că întâlnirea promisă cu reprezentanții lor nu a mai avut loc de peste două luni. „Educația nu este o cheltuială. Educația este viitorul României”, transmit sindicatele.
