MAE: Tratatul bilateral nu dă Ungariei dreptul de a cere României autonomie pe criterii etnice

"Poziția pe care ministrul român de Externe a exprimat-o ieri (joi, la Izvorul Mureșului - n.r.) este cât se poate de clară și nu este cazul să o explicăm suplimentar: tratatul politic bilateral de bună vecinătate din 1996, conform art 15. și anexei la tratat, nu dă dreptul Ungariei să ceară României să adopte măsuri care să implice autonomia teritorială pe criteriu etnic sau drepturi colective pentru minorități, iar Ungaria a acceptat acest lucru prin textul tratatului. Acesta este singurul aspect cu privire la care se poate spune că autonomia este o chestiune bilaterală", a declarat Brândușa Predescu, într-un comunicat.

Purtătorul de cuvânt al MAE sugerează părții ungare "să citească Tratatul cu atenție și să respecte prevederile sale". "În ceea ce privește relația României cu cetățenii săi, aceasta nu privește niciun alt stat, inclusiv Ungaria", a punctat Predescu.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt precizează că Ministerul de Externe de la București a luat notă de faptul că MAE ungar susține, prin purtătorul său de cuvânt, că "inițiativele Ungariei nu vizează obținerea autonomiei teritoriale", ceea ce reprezintă "un progres față de discursul recent din România al premierului Orban, care spunea că: "Dacă maghiarii din Transilvania ar ajunge în situația în care să nu primească de la statul român resursele care li se cuvin, atunci pot conta pe susținerea Ungariei (…). De multe ori, în Occident, disputa pe tema autonomiei este și o problemă financiară".

Ministrul de Externe, Titus Corlățean, spune că declarațiile decidenților politici din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criteriul etnic pun sub semnul întrebării valabilitatea tratatului politic bilateral dintre România și Ungaria, putând însemna chiar o "violare" a acestuia.

"Fiecare declarație a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective și la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilității tratatului politic bilateral dintre România și Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat", a declarat, joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureșului, ministrul de Externe, Titus Corlățean.

El le-a sugerat oficialilor din Ungaria să recitească tratatul politic de bază și să respecte angajamentul internațional asumat "solemn" de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internațional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minoritățile este singurul care are dreptul și obligația de a gestiona situația de pe teritoriul său și de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identității minorităților, sarcină de care statul român "s-a achitat cu brio" devenind un model în Uniunea Europeană.

"Această temă, care este o temă artificială, a așa-numitei autonomii a Ținutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităților administrative și din punctul de vedere al declarațiilor pe care decidenții politici ungari le fac fie în Ungria, fie în România. Articolul 15 și anexa tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relația bilaterală nu acceptăm drepturi colective și autonomii pe criterii entice", a precizat ministrul de Externe.

Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a afirmat, joi, că declarațiile decidenților politici din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criteriul etnic pun sub semnul întrebării valabilitatea tratatului politic bilateral dintre România și Ungaria, putând însemna chiar o "violare" a acestuia.

"Fiecare declarație a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective și la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilității tratatului politic bilateral dintre România și Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat", a declarat, joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureșului, ministrul de Externe, Titus Corlățean, citat de corespondentul MEDIAFAX.

El le-a sugerat oficialilor din Ungaria să recitească tratatul politic de bază și să respecte angajamentul internațional asumat "solemn" de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internațional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minoritățile este singurul care are dreptul și obligația de a gestiona situația de pe teritoriul său și de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identității minorităților, sarcină de care statul român "s-a achitat cu brio" devenind un model în Uniunea Europeană.

"Această temă, care este o temă artificială, a așa-numitei autonomii a Ținutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităților administrative și din punctul de vedere al declarațiilor pe care decidenții politici ungari le fac fie în Ungria, fie în România. Articolul 15 și anexa tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relația bilaterală nu acceptăm drepturi colective și autonomii pe criterii entice", a precizat ministrul de Externe.

În replică, Anna Nagy, purtătorul de cuvânt al MAE ungar, a precizat, vineri, că problematica acordării autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar, în contextul în care documentul stipulează că situația minorităților etnice este o chestiune bilaterală.

"Ungaria a arătat foarte clar că situația minorității maghiare din România nu reprezintă o afacere internă a României, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la București efectuate în martie anul trecut", a subliniat Anna Nagy.

"În privința autonomiei, Guvernul României riscă să declanșeze dispute cu propriii cetățeni mai degrabă decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba de un efort făcut în principal de cetățeni români de etnie maghiară", a adăugat oficialul ungar.

"Totuși, istoria arată că autonomia nu poate fi obținută fără susținerea statului-mamă", continuă Anna Nagy, precizând că "inițiativele Ungariei nu vizează obținerea autonomiei teritoriale". "Acest lucru este adesea interpretat greșit de partea română", insistă oficialul ungar.