Locuitorii din Argeș, așteptați să aleagă șeful CJ. ALEGERI LOCALE parțiale sunt în alte 18 județe

ALEGERI LOCALE PARȚIALE. Duminică, simultan cu alegerile europarlamentare au loc alegeri locale parțiale în 19 județe. Votarea a început la ora 7.00 și se va încheia la ora 21.00.

La acest scrutin urmează să fie aleși președintele Consiliului Județean Argeș și 17 primari - în orașele Borșa (Maramureș) și Panciu (Vrancea) și în comune din Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Mureș, Mehedinți, Neamț, Timiș, Vaslui, Buzău, Prahova, Teleorman. De asemenea, se organizează alegeri locale parțiale pentru consiliile locale în orașul Pogoanele din județul Buzău și în șapte comune din Bihor, Dâmbovița, Dolj, Timiș, Tulcea, Vrancea, Buzău.

În Argeș, peste 581.000 de alegători sunt așteptați la vot pentru a alege un nou președinte al Consiliului Județean.

ALEGERI LOCALE PARȚIALE. Șapte candidați, cu toții reprezentanți ai unor formațiuni politice sau alianțe electorale, s-au înscris în cursa pentru președinția Consiliului Județean Argeș.

Astfel, din partea PSD candidează Florin Grigore Tecău, actual președinte interimar al Consiliului Județean Argeș și fost vicepreședinte al instituției înainte de încetarea mandatului lui Constantin Nicolescu. Candidatul din partea PNL este Ion Popa, președintele filialei județene Argeș a PNL, vicepreședinte executiv al partidului la nivel național și senator în funcție aflat la primul mandat. De la PDL candidează Cătălin Teodorescu, deputat la primul mandat și președinte al filialei județene a democrat-liberalilor, iar PPDD va fi reprezentat de Mihai Deaconu, președinte interimar al filialei județene și deputat. Din partea PMP candidează Lucian Cioacă, pilot în vârstă de 29 de ani, din partea Forței Civice - Gheorghe Davidescu, fost prefect al județului în perioada octombrie 2009 - aprilie 2012, iar de la PNȚCD candidează președintele filialei Argeș, Gheorghe Dinescu.

ALEGERI LOCALE PARȚIALE. Pentru alegerile parțiale în județul Argeș au fost amenajate 518 secții de votare, separate de cele pentru alegerile europarlamentare. În majoritatea cazurilor, secțiile de votare pentru președintele Consiliului Județean sunt în aceleași imobile în care sunt amenajate secțiile de votare pentru Parlamentul European. Sunt însă și câteva excepții, cum ar fi în municipiul Câmpulung, unde alegătorii arondați unui număr de șase secții de votare vor trebui să meargă în locuri diferite pentru a vota pentru parlamentarii europeni și pentru președintele Consiliului Județean.

Postul de președinte al Consiliului Județean Argeș a rămas vacant în luna februarie a acestui an, când prefectul de Argeș a semnat ordinul privind încetarea înainte de expirarea duratei normale a mandatuluiu președintelui ales în 2012, Constantin Nicolescu.

ALEGERI LOCALE PARȚIALE. Documentul a fost semnat după ce Prefectura Argeș a primit o comunicare oficială din partea Agenției Naționale de Integritate cu privire la rămânerea definitivă a Raportului de evaluare prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către președintele Consiliului Județean Argeș. La scurt timp de la semnarea acestui document, Constantin Nicolescu și-a luat rămas bun de la foștii colegi din administrația publică locală, iar la câteva zile a contestat în instanță decizia de încetare a mandatului său înainte de termen, deschizând proces în acest sens la Tribunalul Argeș. Ulterior, Nicolescu a renunțat la acest proces.

După încetarea mandatului de președinte al CJ Argeș, Constantin Nicolescu a rămas și fără funcția de președinte al PSD Argeș, pe care a deținut-o timp de mai mulți ani.

În momentul deciziei ICCJ privind încălcarea regimului conflictului de interese în ceea ce-l privește, Nicolescu se afla la al treilea mandat la șefia CJ Argeș. El a devenit prima dată președinte al CJ Argeș în 2004, când a fost ales prin vot al consilierilor județeni, apoi a fost reales prin vot uninominal în 2008 și reales în 2012.

ALEGERI LOCALE PARȚIALE. În al doilea și al treilea mandat, Constantin Nicolescu s-a aflat în atenția anchetatorilor pentru mai multe nereguli, el fiind chiar arestat preventiv. Astfel, în 26 ianuarie 2011 procurorii anticorupție l-au reținut pe Constantin Nicolescu pentru 24 de ore. În ziua următoare, Tribunalul Argeș a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile. Imediat după anunțarea deciziei de arestare, lui Nicolescu i s-a făcut rău, fiind dus la Spitalul Floreasca, unde a fost operat pe cord.

În 2 februarie 2011, Curtea de Apel Pitești a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara, Nicolescu fiind externat din Spitalul de Urgență Floreasca din București în 18 februarie 2011. Anul trecut, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Constantin Nicolescu la trei ani și patru luni de închisoare cu executare, în dosarul privind contractarea de fonduri Phare de 900.000 de euro pentru patru unități școlare, cu acte false, decizia nefiind definitivă.