Legile Justiției, sub ochii Consiliului Europei. Ce critici aduce GRECO

Experţii GRECO au finalizat Raportul de evaluare ad-hoc cu privire la impactul modificărilor aduse legilor justiţiei asupra politicilor anticorupţie din România. Raportul a fost adoptat de plenul GRECO săptămâna trecută, dar potrivit regulilor de procedură, documentul poate fi publicat doar dacă şi autorităţile române îşi dau acceptul. Până acum, Ministerul Justiţiei nu a luat o decizie în acest sens. Totuşi, un oficial de la Consiliul Europei, care a citit documentul, ne-a sintetizat extrem de succinct în ce constau principalele critici.

1. Legile induc un risc de arbitrariu în ceea ce priveşte promovarea judecătorilor şi procurorilor, dar şi privitor la reducerea corpului magistraţilor. Pensionarea la 20 de ani vechime fără limită de vârstă ar putea disponibiliza între 1.500 şi 2.000 de magistraţi (din totalul de 7.000 – n.r.), precum şi 90% dintre judecătorii ÎCCJ. Se reţine creşterea durateii formării iniţiale la şase ani (cursuri la INM patru ani şi stagiatura doi ani – n.r.) şi dispariţia criteriilor de meritocraţie la promovarea magistraţilor. Raportul cere evaluarea clară a impactului pensionărilor, evitarea unor situaţii dezastruoase şi revenirea la promovarea pe bază de meritocraţie. Se notează lipsa studiilor de impact.

2. Secţia Specială de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie: se cere renunţarea la înfiinţarea acesteia ori măsuri pentru a nu afecta competenta DNA - adică secţia să nu preia şi dosarele de corupţie.

3. Regres în independenţa procurorilor în raport cu atribuţiile ministrului Justiţiei. Se cer măsuri care să le sprijine independenţa. Răspunderea materială a magistraţilor nu trebuie să inducă timorarea acestora.

4. În ceea ce priveşte legislaţia penală, raportul GRECO cere ca orice modificare adusă să nu atingă independenţa judecătorilor şi procurorilor şi să nu afecteze lupta anticorupţie.

5. Raportul cere ca România să urmeze recomandările Mecanismului de Copperare şi Verficiare. Solicită proceduri transparente de numire pe funcţiile înalte, în special numirea procurorului-şef DNA.

Mai multe pe adevarul