KLAUS JOHANNIS, despre înjumătățirea ratelor: Nu va da rezultate decât în talk-show

Klaus Johannis a declarat, joi, într-o conferință de presă, că înjumătățirea ratelor nu i se pare "o măsură bună", transmite corespondentul MEDIAFAX. "Nu mi se pare o măsură bună. Nu a fost discutată în PNL, nu știu dacă a fost discutată în PSD. După părerea mea, nu va da rezultate decât în talk-show. Nu cred că este o măsură bună pentru oamenii care au venituri mici, care, peste doi ani, vor trebui să plătească o rată considerabil mai mare decât cea pe care o plătesc acum", a declarat Iohannis.

Potrivit acestuia, este "extrem de discutabil faptul ca o parte din aceste rate să fie scutite prin neplata impozitului pe venit".

"Impozitul pe venit este o sursă importantă de finanțare și a statului și a administrației locale, or să renunțăm așa ușor la impozitul pe venit nu mi se pare în regulă", a spus Iohannis.

În plus, el a afirmat că "motivația" acestei măsuri nu i se pare "bună".

"Motivația nu mi se pare bună: să creștem economia prin stimularea consumului. Ce facem atunci? Îi învățăm pe oameni să cheltuiască puținii bani pe care îi au, numa' așa. Eu îmi imaginez că stimulăm economia creând locuri de muncă unde oamenii să câștige mai bine și atunci vor cheltui mai mult", a susținut prim-vicepreședintele liberal.
El a adăugat că "este o situație ciudată" și că problema "este apucată de capătul greșit".

"Noi trebuie să creștem economia și va crește consumul, nu trebuie să creștem consumul dintr-o situație de economie slabă în speranța că apoi aceasta va crește. Acum, cu o economie aproape la pământ, să-ți imaginezi că poți să crești economia scutind artificial o categorie de oameni fără venituri mari de la plata unor rate... Nu am fost convins în niciun fel de această argumentație", a spus Klaus Johannis.

Întrebat cum comentează faptul că ministrul Daniel Chițoiu și-a asumat această măsură, Iohannis a răspuns: "Va rămâne cu ea, dacă și-a asumat-o".

Iohannis a spus că măsura nu a fost discutată în PNL "decât la modul: cum am ajuns cu asta?".
Miercuri seară, prim-vicepreledintele PNL, Klaus Johannis, declara, la TVR, că măsura Guvernului privind reeșalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată și agreată în PNL, menționând că în opinia sa nu este o măsură liberală și va solicita clarificări la Delegația Permanentă a partidului.

Iohannis a fost întrebat dacă măsura Guvernului este una liberală. "Sunt sceptic, ca să nu spun altceva. Pe de altă parte, sunt puțin surprins fiindcă este o măsură care - cel puțin așa am înțeles eu de la televizor - a fost discutată, negociată și acceptată de FMI. Surprinderea mea vine din faptul că ea nu a fost discutată în partid. Și atunci, sigur, se pune problema dacă Guvernul a avut o șansă enormă să introducă această măsură în registrul măsurilor discutate cu FMI și nu a mai avut răbdare să se discute în partidele politice această măsură, sau dacă din alte motive pe care nu le cunosc s-a omis consultarea politică. Una peste alta, această măsură la noi în partid nu a fost discutată, deci cert nu a putut fi agreată, cum nu a fost discutată", susținea prim-vicepreședintele PNL.
El preciza că, în opinia sa, "nu este o măsură liberală" cea anunțată de Guvern și asumată de ministrul de Finanțe, Daniel Chițoiu.

Klaus Johannis preciza că la Delegația Permanentă a PNL de vineri va solicita clarificări în privința modului în care s-a decis promovarea măsurii, fără consultarea PNL.

Președintele PNL, Crin Antonescu, a susținut că măsura privind reeșalonarea creditelor la bănci nu a fost discutată în USL, declarație sa fiind în contradicție cu aceea a premierului Victor Ponta, care a susținut că acest lucru s-a discutat în USL duminică seară.

"Nu s-a discutat nici în USL, nici în întâlnirea PNL cu FMI", a declarat Crin Antonescu joi pentru "Gândul".
În schimb, premierul Victor Ponta a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că măsura privind reeșalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară.

"Măsura privind reeșalonarea creditelor a fost discutată în USL duminică seară, după ședința CSAT", a precizat Ponta.

Luni seara, la finalul discuțiilor cu FMI, premierul Ponta a confirmat informațiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeșalonare.

Guvernul estimează că această schemă de reduceri fiscale pentru populația cu venituri sub medie și credite bancare ar putea duce la reeșalonarea împrumuturilor pentru aproape un milion de români, iar băncile ar putea reduce ratele la credite cu până la 4 miliarde de lei în 2014.

Agenția MEDIAFAX a anunțat, în 24 ianuarie, că Guvernul vrea să stimuleze consumul printr-un credit fiscal, sub forma unei reduceri acordate la plata impozitelor, pentru persoanele cu venituri sub medie care obțin de la bancă restructurarea creditelor, dar numai în condiții stabilite de stat, cu prelungirea scadenței până la doi ani.
Potrivit unui proiect prezentat atunci, statul urma să ofere o reducere la plata impozitului cu cel mult 350 de lei, iar aceasta va fi aplicată doar la expirarea perioadei de reeșalonare.

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, preciza, însă, luni că reducerea de impozit va fi de cel mult 200 de lei pe lună, dar nu mai mult decât impozitul datorat de fiecare persoană în parte.
Potrivit calculelor lui Voinea, impactul peste doi ani va fi de circa 0,1% din PIB, bani care în mare parte se vor încasa până atunci prin efectele de antrenare ale restructurărilor.

El arăta că schema va intra în vigoare începând cu luna aprilie.

În aceste condiții, impactul bugetar este minim în primii ani de aplicare a sistemului de facilități.
Sistemul este opțional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunțat că ar fi încheiat vreo înțelegere cu instituțiile de credit.

Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerințe, prima dintre acestea restricționând aplicarea doar la credite fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.
Practic, forma propusă de Guvern nu facilitează, ci restricționează modalitățile de restructurare pe care le practică băncile.