Prima sesiune parlamentară din 2014 a fost una "profund politizată", votul pe proiectele de lege fiind unul "strict politic", iar Parlamentul a legiferat ce a primit de la Guvern, susține Institutul pentru Politici Publice (IPP), într-un raport făcut public miercuri.
Potrivit raportului, în sesiunea care acoperă perioada februarie - iunie 2014, Legislativul a dezbătut și aprobat cu prioritate documentele primite de la Palatul Victoria.
"Din totalul proiectelor devenite legi, în perioada analizată, 83% au fost propuse de Guvern și doar 17% de către parlamentari. Se continuă astfel practica întâlnită și în sesiunile parlamentare anterioare. De exemplu, 89% din legile votate în perioada similară a anului trecut au avut ca inițiator Guvernul și doar 11% au fost acte normative inițiate de către parlamentari", mai constată IPP.
Institutul arată că, din consultarea bazei de date a Camerei Deputaților reiese că, în ultimele 5 luni, au fost înregistrate 347 de proiecte și inițiative, dintre care doar 89 au fost primite de la Guvern.
"Cu toate acestea, 29 din cele 32 de legi aprobate și publicate deja în Monitorul Oficial în sesiunea analizată au Guvernul ca inițiator. Alte 13 acte normative inițiate de Executiv au fost trimise la promulgare", se notează în raport.
Potrivit raportului, în activitatea parlamentară, multe proiecte au fost blocate deși Uniunea Social Liberală (USL) avea asigurată, în perioada acoperită de prezenta analiză, o majoritate confortabilă atât la Senat, cât și la Camera Deputaților.
În raport se arată că divergențele dintre PSD și PNL au escaladat la începutul anului, culminând cu destrămarea USL și că ieșirea PNL de la guvernare a arătat, din nou, că votul asupra proiectelor de lege aflate în dezbatere în Parlament este unul strict politic, iar punctele de vedere și prioritățile parlamentarilor se schimbă în funcție de adversarii politici, având prea puțină legătură cu promovarea intereselor cetățenilor pe care, teoretic, îi reprezintă în Parlament.
În acest sens, în documentul citat se dă ca exemplu poziția diferită a parlamentarilor PNL privind legea parteneriatului public privat, înainte și după destrămarea USL.
IPP arată că, la Camera Deputaților, liberalii au votat împotriva proiectului, deși până atunci l-au susținut și aprobat atât în comisii cât și în plen, iar deputații UDMR au aprobat legea, deși la votul anterior, când erau în opoziție, se abținuseră de la vot.
Un alt exemplu menționat este Legea insolvenței, inițiată de Guvernul Ponta, textul fiind propus și asumat în luna noiembrie 2013 de către Ministerul Finanțelor Publice, condus de Daniel Chițoiu - vicepreședinte PNL și viceprim-ministru din partea liberalilor la acea vreme.
În raport se arată că, în 25 februarie 2014, Senatul a respins proiectul de lege, cu sprijinul PNL, iar, la Camera Deputaților, legea a fost adoptată de noua majoritate parlamentară (PSD, UDMR, PP-DD, PC, minorități), liberalii votând împotrivă și depunând, ulterior, o sesizare de neconstituționalitate.
