Iohannis, un nou atac la coaliția de guvernare

Președintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj în cadrul deschiderii celei de-a XXVI-a ediții a Topului Național al Firmelor Private din România, subliniind că mediul de afaceri, cât și întreaga societate românească, pot beneficia enorm de pe urma unui cadru legislativ eficient, însoțit de instituții puternice și independente, iar statul de drept este un bun public, în timp ce sănătatea mediului de afaceri depinde în mod esențial de stabilitatea și predictibilitatea regulilor jocului. Președintele a transmis că schimbările din domeniul fiscal sau al pieței muncii trebuie să aibă și un orizont de predictibilitate, care să evite bulversarea continuă a mediului antreprenorial și a planurilor de afaceri.

”Modernizarea țării noastre la orizontul următoarelor decenii depinde, în foarte mare măsură, de anvergura și calitatea investițiilor realizate în economie. După un avans economic de aproape 7% anul trecut, bazat în principal pe aportul consumului, evoluțiile actuale ne arată cât de important este ca economia să genereze o creștere de calitate, bazată pe investiții și exporturi. Numai o creștere economică robustă, calitativă, poate susține sporirea pe termen lung a veniturilor populației și a bunăstării economico-sociale. Din acest punct de vedere, încă este deficitară acțiunea guvernamentală în privința unor aspecte esențiale pentru bunăstarea IMM-urilor și a economiei, precum dezvoltarea infrastructurii de transport, folosirea fondurilor europene, încurajarea industriilor inovative, dar și găsirea de soluții durabile în privința deficitului de angajați calificați din economie”, a transmis președintele.

Klaus Iohannis a precizat că îmbunătățirea competitivității economice se bazează pe politici publice inteligente, pe care decidenții să le elaboreze în sensul promovării inovării și a noilor tehnologii, al dezvoltării piețelor financiare și al educației în spiritul performanței.

”Digitalizarea pe scară largă a administrației, de exemplu, ar reduce semnificativ birocrația și ar aduce beneficii importante prin creșterea productivității firmelor și scăderea evaziunii fiscale. Consider că autoritățile trebuie să facă mai multe eforturi pentru a înlesni accesul IMM-urilor la finanțare, licitații publice sau la obținerea ajutoarelor de stat”, a mai arătat șeful statului.

El a menționat că, în economia modernă, dezvoltarea firmelor se face prin capital atras de la bănci și de pe piețele financiare, însă, în condițiile în care întreprinzătorii români se confruntă cu dobânzi mult mai ridicate decât în restul țărilor din Uniunea Europeană, aproximativ trei sferturi dintre IMM-uri se bazează pe autofinanțare. Totodată, doar 10% dintre IMM-uri vizează accesarea de fonduri structurale nerambursabile.

”Tocmai de aceea, adoptarea unor măsuri de simplificare în aceste domenii ar aduce cu siguranță beneficii însemnate pentru întreprinzătorii mici și mijlocii. Soliditatea mediului antreprenorial este direct proporțională cu bunăstarea economico-socială, de aceea este important ca întreprinzătorii să dispună de condiții cât mai favorabile de desfășurare a afacerilor”, a adăugat președintele.

”Mediul de afaceri, cât și întreaga societate românească, pot beneficia enorm de pe urma unui cadru legislativ eficient, însoțit de instituții puternice și independente. Statul de drept este un bun public, iar sănătatea mediului de afaceri depinde în mod esențial de stabilitatea și predictibilitatea regulilor jocului. În acest sens, doresc să subliniez că schimbările din domeniul fiscal sau al pieței muncii trebuie să aibă și un orizont de predictibilitate, care să evite bulversarea continuă a mediului antreprenorial și a planurilor de afaceri ale dumneavoastră”, a fost mesajul transmis în continuare de către președintele Iohannis.

El a amintit că, în ultima perioadă, oamenii de afaceri au atras atenția, în mod sistematic, asupra faptului că activitatea din multe sectoare ale economiei noastre, de la agricultură și construcții la activitățile de comerț, este tot mai afectată de lipsa forței de muncă.

”Rata șomajului la nivel național se îndreaptă către 4%, însă tinerii sunt în continuare afectați, deoarece 16% dintre tinerii de până în 24 de ani se află în șomaj. Această situație ar putea fi îmbunătățită printr-un set de măsuri care să faciliteze mobilitatea forței de muncă la nivel național și participarea tinerilor pe piața muncii în profesiile deficitare. Ar fi în avantajul tuturor dacă segmentul dinamic, al tinerilor, ar fi mai bine încurajat în relația cu piața muncii. Consider esențial ca sistemul educațional să probeze flexibilitate și adaptabilitate la cerințele și așteptările angajatorilor, de exemplu prin mutarea accentului pe dezvoltarea abilităților IT sau a unor aptitudini practice. În acest sens, mediul de afaceri este îndreptățit să aștepte măsuri responsabile pe linia politicilor salariale. Susținerea forței de muncă și a bunăstării angajaților nu trebuie să însemne punerea unor costuri nesustenabile pe umerii întreprinzătorilor”, a precizat președintele.