Klaus Iohannis a trimis miercuri, Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii privind înființarea, organizarea și funcționarea ANI. Astfel, președintele consideră că modificările aduse sunt o clemență pentru parlamentari, întrucât ar fi urmat ca interdictiile aplicate deputatilor si senatorilor să înceteze de drept, în anumite condiții.
Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului Legea ANI a lui Florin Iordache, apreciind ca este vorba despre "o masura de clementa acordata parlamentarilor" care afecteaza standardele de integritate si pune in discutie respectarea angajamentelor asumate de Romania in calitate de membru al Uniunii Europene.
Aceasta lege prevede ca interdictiile aplicate deputatilor si senatorilor pe baza rapoartelor de evaluare intocmite de Agentia Nationala de Integritate si care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese in perioada 2007 - 2013 inceteaza de drept.
"Fata de obiectul de reglementare, consideram ca legea transmisa la promulgare se impune a fi reanalizata de catre Parlament sub aspectul oportunitatii acesteia intrucat, pe de o parte, interesul public general nu justifica o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de alta parte, este pusa in discutie respectarea angajamentelor asumate de Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene", afirma Administratia prezidentiala, intr-un comunicat.
"Pe de o parte, interesul public general nu justifică o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de altă parte, este pusă în discuție respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene'', se arată în cererea de reexaminare transmisă președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Iohannis precizează că Instanța constituțională nu are competența să judece această intervenție legislativă, întrucât ține de oportunitatea măsurii, aflată în aprecierea exclusivă a Parlamentului, însă arată că Legislativul, atunci când adoptă acte normative, ar trebui să pornească de la o evaluare preliminară reală, obiectivă și completă, iar alegerea măsurii să corespundă unui interes general al societății.
El amintește că, potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, interdicția poate consta în decăderea din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului ori, dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, interdicția poate consta în aceea că persoana nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
