Președintele Klaus Iohannis se va întâlni la New York cu președintele Turkmenistanului, Gurbanguli Berdîmuhamedov. Agenda întâlnirii nu a fost făcută publică, dar se va concentra, cel mai probabil, pe posibila cooperare energetică dintre România și statul central-asiatic, care dispune de o uriașă rezervă de gaze naturale. Deși organizațiile umanitare acuză regimul de încălcarea drepturilor omului, europenii, printre care și fostul președinte al României, Traian Băsescu, au cultivat cu atenție relația cu Berdîmuhamedov.
Klaus Iohannis se va întâlni la New York, în marja summitului ONU, cu liderul Turkmenistanului, Gurbanguli Berdîmuhamedov, dictatorul criticat pentru încălcarea drepturilor omului, dar iubit de oficiali din întreaga lume datorită rezervelor de hidrocarburi.
România, prin fostul președinte Traian Băsescu, a cultivat deja o relație cu Berdîmuhamedov.
O statuie aurită
În urmă cu câteva luni, Turkmenistanul a dezvelit o statuie ecvestră aurită a președintelui său, Gurbanguli Berdîmuhamedov, într-un semn de consolidare a cultului personalității sale în izolata republică central-asiatică bogată în rezerve naturale.
Statuia din capitala Așgabat are înălțimea de șase metri, este turnată în bronz și placată cu foițe de aur de 24 de carate, notează Europa Liberă.
Cu soclul reprezentând o stâncă, înălțimea monumentului este de 21 de metri. Statuia are titlul oficial „Apărătorul”.
Berdîmuhamedov a câștigat în 2012 alegerile cu 97%, scrutinul fiind de fapt o farsă obișnuită pentru regimul pe care organizațiile umanitare îl acuză de încălcarea regulilor democratice și a drepturilor omului.
În ciuda acestor acuzații, Berdîmuhamedov nu este izolat și nici persecutat de omologii săi mai atașați de valorile democratice. Motivul: Turkmenistanul dispune de cea de-a cinea rezervă de gaze naturale a lumii și toată lumea - UE, Rusia sau China - vrea o bucățică.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, s-a întâlnit de trei ori cu Berdîmuhamedov pentru a pune bazele unei cooperări economice ce ar aduce rezervele de gaze mai aproape de România și firmele românești pe piața turkmenă.
Cine este Berdîmuhamedov
Berdîmuhamedov este urmașul celebrului Saparmurat Niazov, fostul lider turkmen, cunoscut pentru excentricitățile sale și pentru cultul personalității. Concret, Berdîmuhamedov este fostul dentist al lui Niazov, instalat la putere după moartea acestuia, în 2006, mulțumită sprijinului structurilor de securitate care au considerat că succesorul legal, președintele legislativului, nu are vocație de lider.
Fără putere, parlamentul turkmen are de altfel un singur rol - acela de a aproba proiectele președintelui.
La alegerile din 2012, Berdîmuhamedov a avut nu mai puțin de șapte candidați. Toți erau însă membri ai unicului partid turkmen, Partidul Democratic, și au avut simplul rol de a crea impresia că există o competiție.
Nimeni nu a crezut așa ceva - Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa nu s-a mai obosit să trimită observatori în astfel de condiții.
Un oraș ireal
Berdîmuhamedov a eliminat unele restricții impuse de predecesor. A redeschis spitalele, a reinstituit pensiile și a promis multe alte reforme, care nu s-au materializat niciodată.
Cultul personalității este însă viu în capitala turkmenă, Așgabat, unde fotografiile uriașe ale președintelui stau pe clădiri. Toți ziariștii poartă uniformă iar presa este complet controlată și dedicată regimului. Turkmenistanul este considerat unul dintre cele mai represive state din lume iar Amnesty International acuză regimul că torturează prizonierii.
Populația trăiește în sărăcie, dar subvențiile generoase achitate din banii primiți de regim pentru hidrocarburile vândute, țin totuși situația sub control.
Așgabatul însuși este o farsă. Oamenii locuiesc la periferie, în vreme ce centrul orașului aflat în plin deșert este străjuit de monumente faraonice și de clădiri uriașe, din marmură de un alb orbitor, în care nu locuiește nimeni. Puțină lume merge pe străzi, iar circulația dispare instantaneu în momentul în care coloanele oficiale de mașini își fac apariția.
Furnizorul de gaze dorit de toată lumea
Companiile energetice europene sunt cu ochii ațintiți spre Turkmenistan. Germanii de la RWE s-au mișcat repede și au semnat încă din 2009 un contract pentru a căpăta drepturi de exploatare în țara din Asia Centrală.
China a primit cel mai mare contract în domeniul energiei și va exploata un depozit uriaș de gaze din estul Turkmenistanului, scrie Financial Times.
Companiile internaționale petroliere fac eforturi să câștige drepturi de exploatare ale rezervelor de la Marea Caspică.
În acest timp, companii europene obțin contracte bănoase pentru reconstrucția orașelor turkmene, în special a Așgabatului.
Este și scopul urmărit de România. Traian Băsescu s-a întâlnit cu omologul său turkmen de trei ori. La ultima întâlnire, din mai 2011, de la București, Băsescu a salutat disponibilitatea lui Berdîmuhamedov de a furniza gaze pentru nevoile UE.
"Trebuie să fac publică satisfacția mea pentru disponibilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetică a Uniunii Europene prin dezvoltarea coridorului sudic", a declarat Băsescu.
Deocamdată, gazul turkmen se lasă însă greu de adus în conductele europene. Într-o analiză dedicată gazoductului european Nabucco, Eurasianet.org scria că eforturile de a aduce Turkmenistanul în proiect nu s-au soldat, până acum, cu un succes palpabil.
