Hans Klemm, atac dur la Legile Justiției, la deschiderea anului universitar la Facultatea de Drept

Hans Klemm a declarat că magistrații sunt vizați politic, iar sistemul judiciar este supus la presiuni, făcând referire la modificările de la legile justiției și Codul Penal:

"De când România a aderat la UE, sistemul de justiție nu s-a mai confruntat cu dezbateri atât de intense și posibile schimbări. Sistemul de justiție românesc, construit cu mare efort, ar putea fi dezmembrat în mai puțîn de un an. Indiferent de tipul de drept în care veți intra, și voi veți fi afectați", le-a spus Klemm studenților.

"Amendamentele la legile justiției vor scădea vârsata de pensionare la judecători și procurori. Aceste amendamente vor crește pregătirea post-universitară, oprind temporar fluxul de magistrați. Este dificit de prevăzut cum va face față acest sistem la presiuni, având în vedere lipsa de personal. Se acumulează dovezi că magistrații sunt vizați din ce în ce mai mult politic și în presă, pentru decizii judiciare și opinii publice pe care politicienii le văd ca punând în pericol interesele lor", a afirmat ambasadorul, adăugând că schimbările din justție "dau ceasul înapoi în anul 2000", a spus Hans Klemm, în fața studenților de la Drept.

Realitatea.net vă prezintă un material sintetic, cu cele mai importante modificări făcucte la cele trei legi: statutul magistraților, organizarea judiciară și funcționarea CSM.

1. Președintele țării a fost exclus din procedura de numire a conducerii ICCJ. Atribuțiile numirii judecătorilor revin CSM, în urma modificărilor.

"Președintele, vicepreședinții și președinții de Secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani", se arată în amendamentul adoptat.

2. Eroarea judiciară a magistraților, redefinită. Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce privește răspunderea magistraților, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcției, a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei. Parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea judecătorilor și procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcție, și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.

3. Inspecția Judiciară verifică eroarea judiciară. Noua formulare vizează încălcarea normelor „de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei”. În principal, schimbarea face referire la implicarea Inspectiei Judiciare în procedura acțiunii în regres. Practic, Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență.

4. Informațiile privind statutul magistraților, organizarea judiciară și organizarea CSM, precum și cele legate de cooperare instituțională devin informații de interes public.

5. Interdicții pentru judecători și procurori, la anumite funcții publice

(1) Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția:

a) funcțiilor didactice din învățământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare; b) funcțiilor din structurile autorității judecătorești, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri;

c) funcțiilor din cadrul Ministerului Justiției sau unităților subordonate acestuia, cu excepția funcțiilor de ministru și orice altă funcție de demnitate publică numită.

6. Comisiile de control, eliminate din verificarea magistraților. Totodată, au fost eliminate comisiile de control ale SRI si SIE din procedura de verificare a declaratiilor pe proprie raspundere ale magistratilor privind colaborarea cu serviciile de informatii, ramanand doar in atributia CSAT sa faca aceasta verificare.