Politica· 5 min citire

Viorica Dăncilă s-a răzgândit din nou în privința salariului minim

Viorica Dăncilă s-a răzgândit din nou în privința salariului minim

Viorica Dăncilă s-a răzgândit din nou în privința salariului minim

Publicat27 oct. 2019, 22:19
Actualizat28 oct. 2019, 23:47

Premierul demis Viorica Dăncilă nu renunță la creșterea salariului minim. După ce a anunțat, luni, la începutul ședinței de Guvern, că lasă acest proiect pentru viitorul Guvern, Dăncilă s-a răzgândit din nou, informează Realitatea TV. Premierul demis a participat la întâlnirea de luni cu sindicatele.

Dăncilă nu a renunțat total la ideea de a-și asuma majorarea salariului minim în urma Comitetului național tripartit, unde a discutat cu sindicatele și patronatele.

Premierul demis Viorica Dăncilă a anunțat că Guvernul va adopta lunea viitoare proiectul privind majorarea salariului minim brut pe țară. Executivul va aproba, de asemenea, și a doua tranșă de fonduri necesare pentru plata facturilor din programele PNDL 1 și PNDL2.

„Astăzi am avut Consiliul Național Tripartit, am vorbit cu sindicatele, în ședința de luni mărim și salariul minim. Noi vrem să ne ținem de promisiuni, până în ultima clipă ceea ce am promis pentru oameni vrem să facem, mai ales că nu vin vremuri așa de bune pentru români”, a spus Viorica Dăncilă, la un post TV.

În condițiile actuale de trai din România, ideea de a bloca creșterea salariului minim, pentru anul viitor, nu este binevenită, spune președintele Confederației Sindicale Cartel ALFA. În plus, dacă noul guvern, condus de Ludovic Orban, va trece de Parlament, negocierile legate de salariul minim vor fi reluate, mai spune Bogdan Hossu.

"Despre salariul minim ceea ce am solicitat este să nu existe două nivele, respectiv pentru munctitori necalificati sau lucrători necalificați și studii superioare și să existe 4 nivele - adică necalificat, calificat, studii medii sau tehnice și studii superioare. A rămas ca acest lucru să se discute în cadrul comisiei de dialiog social care va fi joi și sperăm că, dacă nu va apărea noua guvernare în momentul respectiv, săptămâna viitoare, să poată ieși hotărârea de guvern cu salariul minim garantat în plată", a declarat Hossu.

Blocul Național Sindical a susținut în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, desfășurat, luni, la Palatul Victoria, ca salariul minim brut pe economie, de la 1 ianuarie 2020, să fie 2.495 de lei, față de propunerea Guvernului - 2.262 de lei, a declarat președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin.

"Blocul Național Sindical a susținut în întâlnirea din această seară o altă valoare a salariului minim. Propunerea Guvernului o știți - 2.262 de lei. Blocul Național Sindical a susținut ca salariul minim să fie 2.495 de lei de la 1 ianuarie 2020. Pe ce ne bazăm această propunere? Înainte de toate, analizele pe care le-am făcut pe coșul minim de consum și pe coșul de trai decent arată în continuare o diferență uriașă, aproape de la simplu la dublu, între nevoia cetățeanului salariat și valoarea salariului minim. Pe de altă parte, România are ratificat un instrument european, el se numește "Carta socială europeană", revizuită, care ne obligă ca în piața muncii din România, ecartul între salariul minim și salariul mediu pe economie sau raportul dintre cele două să fie... salariul minim să fie cel puțin 50% din salariul mediu pe economie", a declarat Dumitru Costin.

El a precizat că, potrivit datelor de la Comisia de Prognoză pentru anul 2020, valoarea salariului mediu pe economie ar trebui să fie "undeva la 5.545 de lei".

"Pe cale de consecință, aceasta e valoarea pe care eu am menționat-o - 2.495 de lei -, asta ar trebui să fie valoarea salariului minim de la 1 ianuarie, ca să respectăm și acest angajament internațional", a completat Costin.

Potrivit acestuia, în statele din Europa Centrală și de Est, "liderii politici și-au asumat deja renunțarea, țară cu țară, la modelul economic cu salarii mici".

"Au realizat că au stat într-un model macroeconomic eronat, care nu a făcut nimic altceva decât să împingă milioane de cetățeni în vârstă la muncă în afara granițelor. Deci, este o eroare să rămâi în continuare în același model și atunci le-am propus acest model de creștere accelerată a salariului minim, care ne ajută să rezolvăm și obligația europeană pe care România și-a asumat-o, și, din discuțiile pe care le-am purtat în această seară, și cu ministrul de Finanțe, prezent la întâlnire, am mers și pe varianta unui impact neutru asupra angajatorilor. În ideea în care, dacă se acceptă valoarea pe care noi am propus-o, s-ar putea face niște corecții la Codul fiscal, astfel încât nivelul de contribuții pe care le plătește un salariat din România - pentru că astăzi, în România, doar angajatul plătește contribuția, angajatorul are o contribuție discretă, 2,25, în rest grosul contribuției le plătește angajatul. Și atunci să se poată ajusta nivelul de contribuții, procentele de contribuții, astfel încât să avem cumva un efect neutral asupra costurilor per angajat la nivelul angajatorului. Se poate găsi o soluție de echilibru care însă să însemne un salariu minim brut mai mare decât cel propus de Guvern", a mai declarat Costin.

La reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, din partea Executivului au participat premierul demis, Viorica Dăncilă, ministrul demis al Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, și ministrul demis al Muncii, Marius Budăi.

Premierul demis a anunțat adoptarea în ședința de luni a unei hotărâri de Guvern pentru plăți prin PNDL.

Guvernul scutură sacul la plecare. Premierul demis, Viorica Dancilă, le-a mai pregătit un cadou primarilor: o Hotărâre de Guvern prin care achită facturile din programele PNDL 1 și 2.

Sute de milioane de lei ar urma să ajungă la aleșii locali, iar banii au fost luați din Fondul de Rezervă al Guvernului. Ministrul Dezvoltării, Daniel Suciu, recunoaște că Fondul de Rezervă destinat pentru situații neprevăzute, cum ar fi ajutoarele în caz de calamități, a fost pârjolit la plecare.

„Vom aproba alocarea fondurilor necesare PNDL 1 și 2. E un program de succes a cărui implementare a avut rezultate concrete și a contribuit la dezvoltarea tuturor comunităților locale, în special a celor mai sărace”, a spus ea.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Politica