Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), susține că măsurile pentru limitarea presiunii asupra prețurilor carburanților ar trebui menținute pe durata iernii și extinse la benzină. Propus pentru conducerea Ministerului Energiei, acesta spune că, dacă va fi învestit, se va concentra pe siguranța aprovizionării, reducerea costurilor și sprijinirea consumatorilor vulnerabili.
Dumitru Chisăliță: măsurile pentru carburanți trebuie continuate și extinse
În contextul scumpirilor de pe piețele internaționale ale petrolului, Chisăliță consideră că intervențiile adoptate în ultimele luni trebuie prelungite. El susține că evoluția prețului benzinei justifică includerea acesteia în măsurile de reducere a presiunii asupra consumatorilor.
„Asta înseamnă că măsurile care au fost luate în ultimele trei luni trebuie să continue în următoarea perioadă, probabil chiar pe toată perioada iernii și ele trebuie să fie extinse. Din punctul meu de vedere, și la benzină”, a declarat președintele AEI la un post TV.
Chisăliță a afirmat că scumpirea benzinei s-a accelerat în ultimele două luni, după o perioadă în care creșterile fuseseră mai moderate. În opinia sa, măsurile anunțate la nivel internațional nu au produs, până la momentul declarațiilor, efectele așteptate asupra pieței.
Cele trei priorități pentru Ministerul Energiei
Asigurarea resurselor necesare pentru iarnă reprezintă prima urgență identificată de Chisăliță. Acesta spune că trebuie analizate toate soluțiile disponibile pentru ca livrările de energie electrică, gaze naturale și produse petroliere să se desfășoare fără întreruperi.
În acest context, el a invocat și situația centralei de la Cernavodă, susținând că reluarea funcționării capacităților oprite este importantă pentru aprovizionarea din sezonul rece.
A doua prioritate vizează prețurile la energie electrică, gaze și combustibili. Chisăliță subliniază însă că soluțiile nu depind exclusiv de Ministerul Energiei, deoarece costurile finale sunt influențate atât de producție, cât și de fiscalitate și de reglementările aplicabile.
A treia direcție anunțată este revizuirea sprijinului pentru consumatorii vulnerabili. Președintele AEI consideră că mecanismele de ajutor trebuie regândite, în condițiile în care, potrivit evaluării sale, sărăcia energetică s-a accentuat.
„Toate aceste lucruri cred că trebuie regândite urgent, pentru că, din păcate, nivelul de sărăcie energetică în România a crescut”, a spus Chisăliță.
Pentru punerea în practică a acestor obiective, el anticipează analize și negocieri la nivelul Guvernului.
De ce unele măsuri ar putea avea efecte abia peste câțiva ani
Chisăliță avertizează că problemele sectorului energetic nu pot fi rezolvate simultan și nici exclusiv prin intervenții cu rezultate rapide. În opinia sa, măsurile imediate trebuie însoțite de proiecte ale căror beneficii vor deveni vizibile în câteva luni sau chiar după mai mulți ani.
„Sunt măsuri care pot să fie luate imediat și care să aibă efecte imediat. Sunt măsuri care pot să fie luate și au efect pe un termen mai lung”, a explicat acesta.
El a oferit exemplul Bulgariei, despre care a afirmat că rezultatele observate în prezent au fost pregătite prin investiții și politici începute cu mai mulți ani în urmă.
Avertisment privind Mintia: producția trebuie corelată cu dezvoltarea rețelelor
Un alt dezechilibru semnalat de președintele AEI privește ritmul diferit în care s-au dezvoltat componentele sistemului energetic. Potrivit acestuia, investițiile s-au concentrat în anumite segmente, în timp ce infrastructura necesară pentru susținerea lor a rămas în urmă.
Chisăliță a invocat proiectul de la Mintia, despre care a spus că ar putea intra în funcțiune la sfârșitul anului, dacă lucrările evoluează conform așteptărilor. El a avertizat însă că valorificarea întregii producții ar putea fi limitată dacă rețelele necesare nu sunt finalizate.
În viziunea sa, dezvoltarea capacităților de producție și a infrastructurii trebuie coordonată, astfel încât investițiile să poată fi utilizate la potențialul lor.
