DNA ia la bani mărunți cheltuielile PSD. Reacțiile nu au întârziat să apară

Direcția Națională Anticorupție anchetează modul în care PSD a cheltuit banii proveniți din subvenția acordată de stat partidelor parlamentare.  Prin ordonanța din 11 februarie 2019, procurorii DNA Gabriela Albu și Gheorghe Moța au dispus, prin ordonanță, ca Autoritatea Electorală Permanentă să predea mai multe documente legate de finanțarea PSD, scrie Stiripesurse.ro

Astfel, într-un dosar deschis pe data de 8 februarie 2019, s-a dispus urmărirea penală in rem cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. c din Legea 78/2000: "Utilizarea subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri publice."

DNA a cerut de la AEP următoarele documente:

- Modul de stabilire și repartizare a subvențiilor acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat;

- Virarea sumelor de bani acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat;

- Rapoartele de control privind modul de utilizare de către Partidul Social Democrat a subvențiilor la nivelul anilor 2017 și 2018.

Documentele trebuie predate până pe data de 26 februarie 2019. În caz contrar, reprezentanților AEP li se pune în vedere faptul că pot fi acuzați de obstrucționare a justiției.

Trezorierul PSD Mircea Drăghici, persoana care coordonează aspectele financiare ale activității PSD, a fost propus zilele trecute pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente. Dosarul DNA a fost deschis după ce Drăghici a fost propus pentru funcția de ministru al Transporturilor, iar ulterior acesta și-a retras candidatura.

Potrivit Legii nr. 334/2006 din 17 iulie 2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, veniturile care provin din subvenții de la bugetul de stat pot avea următoarele destinații: a) cheltuieli materiale pentru întreținerea și funcționarea sediilor; b) cheltuieli de personal; c) cheltuieli pentru presă și propagandă; d) cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic; e) cheltuieli de deplasare în țară și în străinătate; f) cheltuieli pentru telecomunicații; g) cheltuieli cu delegațiile din străinătate; h) cheltuieli cu cotizațiile datorate organizațiilor politice internaționale la care este afiliat partidul politic; i) investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității partidelor respective; j) cheltuieli de protocol; k) cheltuieli de birotică; l) cheltuieli cu comisioane bancare; m) cheltuieli cu chiriile și utilitățile sediilor; n) cheltuieli de întreținere și reparații auto; o) cheltuieli cu prime de asigurare; p) cheltuieli de transport; q) cheltuieli cu combustibili și carburanți; r) cheltuieli cu producția și difuzarea de spoturi publicitare; s) cheltuieli cu consultanța politică; t) cheltuieli cu consultanța juridică; u) cheltuieli cu sondajele de opinie naționale și locale; v) cheltuieli cu onorariile avocaților, executorilor și experților; w) cheltuieli cu taxele de timbru; x) cheltuieli cu taxele mărcilor înregistrate; y) cheltuieli cu penalitățile.

Reacții din partea avocatului trezorierului PSD

Avocatul Alexandru Morărescu, apărătorul deputatul Mircea Drăghici, trezorierul PSD, reacționează la informațiile apărute în presă cu privire la un dosar penal în care DNA anchetează modul în care PSD a cheltuit subvențiile din bani publici. Avocatul susține că, dacă informațiile sunt reale, este o premieră nefericită pentru democrația din România. Morărescu afirmă că a solicitat joi informații de la DNA cu privire la existența unui asemenea dosar.

"Eu sper să nu fie adevărat, pentru că ar fi o premieră nefericită pentru democrația din România. Eu am și formulat o cerere în care am solicitat ca DNA să confirme sau să infirme cele apărute în materialele de presă, cu privire la existența unui astfel de dosar, cu privire la obiectul cercetării penale, cu privire la existența și conținutul acelei ordonanțe prin care se solicită AEP informații despre modul în care un partid politic, în speță PSD, folosește fondurile din subvenție, cotizații sau alte forme de venituri. Ar fi o premieră pentru că în nicio țară din Europa civilizată parchetul nu se poate autosesiza, nu poate să demareze el cercetări ca urmare a unei sesizări din oficiu sau a unei plângeri adresate, mai puțin în cazul în care AEP sau Curtea de Conturi, ca urmare a controalelor efectuate la partidul respectiv, observând că există indicii, probe cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, sesizează parchetul", a declarat avocatul Alexandru Morărescu pentru Stiripesurse.ro.

Avocatul mai afirmă că, dacă lucrurile stau așa cum s-a vehiculat în spațiul public, ar însemna că a început deja campania electorală și unitățile de parchet sunt angrenate în această campanie, de o parte sau de alta.

"În condițiile în care orice plângere adresată unui parchet sau orice material de presă care are ca scop clar sesizarea din oficiu a unității de parchet poate să ducă la controlul fiecărui ban alocat și folosit de către partid. Asta înseamnă că parchetul intră în viața de partid. Înseamnă că oricând parchetul poate să solicite documente de la partidele politice. Înseamnă că oricând o persoană rău-intenționată, punând cap la cap tipul de cheltuieli, modalitatea de cheltuire a acestor bani, poate să extragă informații prețioase care pot fi folosite în lupta politică. Închipuiți-vă că o unitate de parchet vine, sesizată din oficiu sau printr-o plângere făcută de un ONG, și spune: 'Ce a căutat - dau un exemplu la întâmplae - domnul Mircea Drăghici în Portugalia la data de...?' Asupra oportunității și asupra necesității cheltuirii sumelor de bani partidul decide, prin forurile sale statutare. Asta este și în lege. Trebuie să explic eu că, de exemplu, în data respectivă deputatul PSD cutare a avut o întâlnire informală cu prim-ministrul Marii Britanii? Ce informații sunt acestea? Pot aduce atingere loialității cu care se desfășoară lupta politică", precizează Morărescu.

Apărătorul deputatului Drăghici susține că în nicio țară civilizată nu se întâmplă așa ceva. "În Belgia, controlul finanțării partidelor e făcut de o comisia federală, de o comisie regională și de către o curte de audit. Numai ei pot sesiza parchetul în cazul în care constată nereguli. în Spania este o curte de audit și o comisie electorală. Tot așa, ele pot aplica sancțiuni de ordin penal, dar nu are ce căuta parchetul. În Franța, din 1990 e înființată o comisie națională de campanie și de finanțare politică, în componența căreia intră membri ai consiliului de stat, membri ai curții de casație și ai curții de conturi. În condițiile în care, în urma controlului efectuat, observă nereguli, pot sesiza parchetul, dar ei pot sesiza parchetul. Preocuparea generală în Europa a fost să creeze organisme specializate, independente, astfel încât să nu se creeze nici măcar suspiciunea că procurorii pot intra în viața de partid. Suntem în fața în fața unei premiere absolut nedorite", a declarat Morărescu.

Alexandru Morărescu afirmă că el și clientul său aveau cunoștință doar despre existența unui dosar la Parchetul General, deschis ca urmare a unor demersuri jurnalistice, lucru confirmat după ce un post de televiziune a făcut o cerere.

"Acum observ cu surprindere același tip de abordare - apariția în presă a conținutului unei ordonanței a procurorului, lucru extrem de grav și trebuie să vedem cum a ajuns la acel trust de presă acel document, pentru că urmărirea penală în această fază este nepublică. Iată că se repetă lucrurile, numai că nu mai e la Parchetul General, este la DNA. Nu mi se pare normal ca persoanele vizate, dacă există asemenea persoane vizate, să afle ultimele despre anumite cercetări. După cum, dacă ordonanța este reală, este extrem de periculoasă pentru democrația din România. Rămâne să vedem dacă parchetul a intrat în campanie electorală sau nu", a concluzionat avocatul Alexandru Morărescu.