Cristian Diaconescu, despre pericolul de la granița României: „O ședință CSAT ar trebui ținută în fiecare săptămână”
Cristian Diaconescu
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu avertizează că România trebuie să răspundă mai ferm amenințărilor de securitate și susține solicitarea unei baze militare americane permanente la Constanța. Diplomatul cere măsuri concrete de apărare și descurajare.
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu consideră că România trebuie să adopte măsuri concrete pentru consolidarea securității naționale, în contextul incidentelor recente cu drone și al schimbărilor strategice care pot afecta prezența militară americană în Europa. Diplomatul susține că Bucureștiul ar trebui să solicite înființarea unei baze militare permanente a Statelor Unite la Constanța și avertizează că simpla invocare a solidarității NATO nu este suficientă pentru descurajarea amenințărilor.
Cristian Diaconescu a vorbit, într un interviu pentru Realitatea PLUS, despre necesitatea unor decizii politice și militare clare, rolul României în negocierile cu Washingtonul, posibilitatea reorganizării forțelor americane din Europa și semnificația întâlnirii dintre premierul Luca Niculescu și ambasadorul Statelor Unite. Fostul șef al diplomației consideră că România trebuie să participe activ la stabilirea viitorului dispozitiv militar american, în loc să aștepte deciziile luate la Washington.
Cristian Diaconescu cere măsuri concrete după incidentele cu drone din apropierea României
Fostul ministru de Externe a explicat că incidentele care implică obiecte cu potențial militar pătrunse ilegal în spațiul suveran al României trebuie analizate în contextul mai larg al amenințărilor de securitate. În opinia sa, răspunsul autorităților trebuie să urmărească atât apărarea teritoriului, cât și descurajarea unor noi acțiuni.
În primul rând trebuie privit la întregul context și așa după cum arată, inclusiv din perspectiva dreptului internațional, pătrunderea ilegală în spațiul suveran, fie maritim, fie aerian, fie de îndestru al României a unui obiect cu încărcătură militară, cu potențial militar, reprezintă o agresiune.
Din această perspectivă, evident deciziile și măsurile luate trebuie să fie în egală măsură de apărare, dar și de descurajare. În contextul actual și având în vedere tot ceea ce se întâmplă în acest moment în Europa, față de gesturile aproape imposibil de anticipat: Finlanda discută în Parlament despre desfășurarea armelor nucleare, Danemarca și Germania despre serviciul militar obligatoriu. Vă dați seama că și acolo ar exista un impact politic. Ce mi-aș dori e ca și în Parlamentul României să fie astfel de discuții, nu pe aceste subiecte, ci pe situații destul de critice, dar se pare că nu au timp de aceste domenii.
Revenind, practic o ședință CSAT, cred că ar trebui ținută în fiecare săptămână având în vedere categoriile de risc și amenințări. Răspunsul nu numai al alianței nord-atlantice, dar și al României trebuie să fie unul cât se poate de clar pentru a apăra și spațiul NATO, dar mai ales societatea românească, cetățenii și infrastructura, care la un moment dat s-ar putea să fie vizată, dar nu vreau să intru acum în acest subiect, dar în egală măsură de a ne arăta solidaritatea, pentru că cel mai puternic element de descurajare față de agresiunea din proximitate este solidaritatea.
Deci miniștri, toți decidenții din stat, președintele ca titular al politicii externe, după părerea mea, ar trebui să adopte măsuri, dacă nu au fost deja convenite, atât pentru capacitățile naționale, cât și pentru semnalul de solidaritate. Demersurile nu vin de la sine. Simpla invocare a articolului 5 în discursul public, cum am mai văzut, adică toți pentru unul, unul pentru toți în alianța nord-atlantică are deocamdată o valoare destul de generală. Capacitatea fiecăruia de a răspunde introduce un anume element de descurajare absolut necesar.
Deci ceea ce trebuie, în modesta mea opinie, ceea ce trebuie făcut sunt măsuri concrete care sunt explicite din punct de vedere al securității prin ele însele, în special măsuri militare
De ce susține Cristian Diaconescu o bază militară americană permanentă la Constanța
În ceea ce privește mesajele repetate ale președintelui României privind disponibilitatea țării de a-și asuma responsabilități și costuri suplimentare pentru consolidarea prezenței militare americane pe flancul estic al NATO, Cristian Diaconescu consideră că România trebuie să treacă de la exprimarea disponibilității la un demers concret.
Fostul ministru de Externe a amintit că, la începutul procesului de extindere a Alianței Nord-Atlantice, prezența militară NATO în statele fostului Tratat de la Varșovia era abordată într-un context diferit de cel actual. În opinia sa, schimbările de securitate din regiune justifică o nouă abordare.
În 1997, când a început procesul de extindere a alianței nord-atlantice, s-a intrat într-o logică de negociere pentru anumite echilibre de securitate cu Federația Rusă și în acel moment s-a hotărât ca prezența NATO pe teritoriile statelor foste Tratat de la Varșovia și care erau candidate la aderare să fie una temporară, nu o dislocare permanentă. Era un semnal transmis către Moscova, mă rog, legat de istoria de după 1990.
În acest moment, datele problemei nu mai sunt aceleași. Deci, sigur, o susținere financiară în legătură cu Statele Unite și prezența militară, într-adevăr mi se pare un semnal cât se poate de normal, dar, după părerea mea, ar trebui concretizat prin a cere efectiv o bază permanentă americană la Constanța. Și în acel moment, cheltuielile aferente,în mod clar, trebuie să ne hotărâm de fapt pe un demers serios, care ar reprezenta un adevărat semnal de descurajare în ceea ce privește orice incursiune dinspre est.
România trebuie să negocieze activ viitorul prezenței militare americane
Cristian Diaconescu a explicat că relația bilaterală dintre România și Statele Unite reprezintă un punct de plecare important pentru negocierile privind securitatea regională. Totuși, fostul ministru consideră că disponibilitatea financiară nu este singurul element care poate determina rezultatul discuțiilor cu administrația americană.
În acest context, el a făcut referire la analiza strategică a prezenței militare a Statelor Unite în Europa, care ar putea conduce inclusiv la o reorganizare a forțelor americane de pe continent.
În primul rând, pornind la faptul că relația bilaterală este una solidă, puternică. Să știți că nu numai noi, dar și americanii cred în parteneriatul strategic între cele două țări. În al doilea rând, da, este adevărat, până în decembrie acest an, Pete Heghseth va anunța, va alege una dintre cele patru alternative privind dislocarea forțelor americane în Europa și din Europa. Deci atenție, poate fi și o rearanjare în ceea ce privește prezența lor în Europa.
Ori din această perspectivă, este clar că aici ține până la urmă de capacitatea, nu neapărat din perspectivă financiară. Sigur, și aceasta este necesar, dar ține foarte mult de capacitatea de a te înțelege cu decidentul american privind toate aceste măsuri care vor fi luate. Este o chestiune de negociere, este o chestiune politică în special, partea militară, una dintre zonele de referință, dar nu singura, și atunci, pe baza unei astfel de agende, în primul rând nu aștepți la București să primești decizia, ci participi la această decizie, impui un anume tip de variantă, pentru că aici discutăm de securitate și din această perspectivă lucrurile sunt mult mai categorice, mult mai dure și dar de mare perspectivă
Cristian Diaconescu, despre întâlnirea dintre premierul Luca Niculescu și ambasadorul SUA
Fostul ministru de Externe a comentat și întâlnirea programată între premierul României, Luca Niculescu, și ambasadorul Statelor Unite, în ajunul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Cristian Diaconescu consideră că o asemenea întrevedere transmite un semnal diplomatic pozitiv și arată că există o bază solidă pentru continuarea cooperării dintre cele două state. El a avertizat însă că semnificația întâlnirii nu trebuie exagerată în lipsa unor informații clare despre agenda discuțiilor.
De regulă este un semnal diplomatic pozitiv. Nu știu exact care este agenda, nu cred că a avut timp prim-ministrul să aibă un anume tip de agenda. Este un semnal de de salut și de perspectivă. Este foarte bine că are loc această întâlnire, fără însă a exagera semnificațiile. Este important totuși că există acest semnal, acest salut foarte rapid din partea americanilor. Repet, relația este puternică, vine de zeci de ani. Poporul român este un popor care este alături de americani. Să știți că în dialogul politic bilateral sau diplomatic contează enorm, în percepția lor, o astfel de atitudine. Condițiile, după părerea mea, sunt create. Există o istorie foarte bună a cooperării, mai ales în domeniul securității, deci există o bază pe care se poate lucra
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News
