Corlățean, despre UDMR: Nu e corect a ni se cere să derogăm de la poziția constantă a statulului

"Nu cred că ar trebui să complicăm lucrurile, lucrurile sunt în realitate mult mai simple. Există în UE domenii care țin de competența Uniunii Europene, de Comisia Europeană, reglementează Uniunea Europeană în anumite domenii pentru statele membre și domenii rezervate competenței suverane aparținând statelor membre. Nu este o noutate faptul că protecția minorităților naționale este un domeniu rezervat statelor membre ale Uniunii Europene. Poziția României, care coincide cu poziția marii majorități a statelor membre aparținând Uniunii Europene și cu poziția Comisiei Europene, nu este o noutate. Nu este un lucru care să fi apărut de ieri sau de astăzi. Noi am reconfirmat această poziție, pentru că în plan intern România a făcut în toți acești ani eforturi uriașe, extrem de importante, cu sprijinul UDMR și al celorlate asociații aparținând minorităților naționale din România și am ajuns la un nivel de protecție, un standard remarcabil, apreciat la nivel european. Noi nu am schimbat o poziție și nu aveam ce discuta în schimbarea poziției statului român", a declarat Corlățean, răspunzând unor întrebări.

Potrivit ministrului, "faptul că, de exemplu, Ungaria a intrat în această procedură susținând o cauză care nu este acceptată la nivel european este un punct de vedere pe care Ungaria are dreptul să și-l susțină".

"Am văzut un comentariu al UDMR că am fi amestecat și Ungaria. Nu, nu am amestecat Ungaria, Ungaria este parte intervenientă în cele două proceduri - pentru că sunt două proceduri -, este dreptul suveran și al statului român să-și prezinte o poziție pe care o afirmă constant de ani și ani de zile", a menționat el.

"Deci nu văd care este problema fundamentală. Am fi putut pune poate problema și într-un alt sens, acea petiție care a fost semnată de lideri UDMR, am respectat dreptul de opțiune al domniilor lor, dar odată ce faci parte, intri într-o guvernare, în guvernarea României, guvernarea României este un lucru extraordinar, implică responsabilități extrem de importante, guvernarea României nu se referă la guvernarea a unu sau două județe, vizează guvernarea întregii societăți românești și acest lucru implică, cred eu, o responsabilitate și luarea în considerare și a intreselor, aspirațiilor și sensibilităților ansamblului societății românești și românilor, ori, din acest punct de vedere, eu cred că a fost neispirat comentariul public făcut de către liderii UDMR pe chestiuni pe care puteam să le discutăm așa cum am și stabilit anterior într-un format normal, firesc, s-a ajuns la comentarii publice și eu cred, sper ca lucrurile să se calmeze, să putem discuta încă o dată în mod corect săptămâna viitoare sau când se va decide în formatul coaliției", a continuat Titus Corlățean.

Ministrul de Externe a mai spus că, în opinia sa, nimeni nu are dreptul să fie supărat pe o instituție a statului român sau pe instituțiile statului român care promovează poziția statului român.

"Ori, din acest punct de vedere, guvernele vin și pleacă, coalițiile vin și pleacă, statul rămâne, statalitatea rămâne. Ori noi avem obligația ca intituție, nu doar ministru de Externe, instituția ca atare și-a făcut datoria, și nu vorbim de o poziție stabilită astăzi sau ieri fără consultarea nu știu cui. E o poziție constant afirmată pe baza principiilor europene. CE de altfel a respins aceste inițiative", a subliniat el.

Referitor la sintagma "gândire depășită" utilizată de lideri ai UDMR în declarații publice la adresa MAE, Titus Corlățean a spus: "Când promovezi interesele statului român, n-aș spune că este o gândire depășită sau înapoiată, aș spune însă altceva, că am ascultat adesea interesul exprimat de liderii UDMR, firesc până la urmă, de a face parte din guvernările din România pentru a promova interesele specifice ale minorității maghiare, eu aș spune că aceste abordări constat etniciste sunt depășite și trebuie să fie depășite la un moment dat ca mentalitate. Responsabilitatea guvernării, încă o dată, vizează ansamblul societăți românești, și majoritatea și minoritatea".

"Vreau să vă spun un lucru, puteam și aveam tot dreptul și ca membru al Guvernului să solicit distinșilor membri ai Guvernului României din partea UDMR ca odată intrați în guvern să renunțe la semnătură pentru promovarea acelor inițiative, intrarea în Guvernul Românei înseamnă adoptarea poziției statului român. Am avut din rațiuni de ordin politic respect pentru poziția individuală, n-am cerut acest lucru, dar nu cred că este corect să ni se ceară nouă să derogăm de la poziția constantă a statului român", a mai spus el.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat demersul MAE legat de inițiativa cetățenească a minorităților, spunând că este vorba despre o "gândire depășită", și a afirmat că a fost pus într-o situație "neplăcută", aceea de a fi "ignorat și umilit", adăugând că miercuri va discuta cu Victor Ponta.

Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că MAE a greșit amestecând Ungaria în problema inițiativei cetățenești susținută de UDMR, în condițiile în care nu este niciun cetățean ungar printre inițiatori.

"Poziția MAE privind inițiativa cetățenească inițiată de UDMR este nepotrivită, sunt lucruri amestecate care nu aveau ce căuta într-o astfel de declarație și vorbesc doar de inițiativa noastră, făcută de mine și de șase politicieni din diferite state ale UE, oameni cu o carieră politică și un prestigiu foarte mare. Cred că a fost o greșeală amestecarea Ungariei, pentru că nu este niciun cetățean ungar printre inițiatori și asta denotă o gândire depășită, care ar trebui să fie depășită în secolul al XXI-lea, mai ales când vorbim de generația noastră, de generația politicienilor de 40 de ani, care credeam că nu suntem infectați de un virus din perioada național-comunistă. De aceea m-a mirat acest amestec. Este o gândire depășită și nu vreau să spun că este neapărat gândirea lui Titus Corlățean, dar este una asumată de ministrul de Externe", a spus Kelemen.

Potrivit acestua, există state care au înțeles cum se pune problema în secolul al XXI-lea și care este gândirea inițiatorilor, state care nu au intervenit pentru a ataca inițiativa respectivă vizând minoritățile naționale.

"Danemarca nu a intervenit, nici Germania nu a intervenit împotriva inițiatorilor pe partea CE, considerând că nu are de ce să intervină într-o inițiativă corectă și echilibrată, nici Italia nu a intervenit și nu s-a simțit lezată, la fel nici Austria, nu s-a considerat lezată, așa cum spune Titus Corlățean că este statul român și este o politică de stat și nu putea să facă altceva. Dacă nu a intervenit din Danemarca, nici Italia, nici Germania sau Austria, atunci cred că și România ar trebui să facă parte din această familie a țărilor europene și să aibă o altă viziune, pentru că problematica minorităților, printr-o astfel de inițiativă, nu doream să fie tratată altfel decât așa cum trebuie să fie, o reglementare generală la nivelul UE", a mai spus liderul UDMR.

Acesta a subliniat că inițiativa susținută de UDMR merge pe o cale europeană și pe una a dialogului, a drepturilor lingvistice și culturale a minorităților naționale.

"Dacă MAE și ministrul de Externe cred că este cazul ca în secolul al XXI-lea să se lupte cu 50 de milioane de cetățeni europeni din diferite state aparținând diferitelor minorități lingvistice, etnice și naționale, eu nu am ce să fac", a arătat Kelemen.

Președintele UDMR a afirmat că nu are o dispută personală cu Titus Corlățean, nu are orgolii personale dar totuși, "există principii și există și onoare".

"Acest lucru ar trebui să înțeleagă fiecare partener de-al nostru. Eu am avut o discuție cu premierul Ponta, de la el aștept un răspuns, nu poziția MAE sau a ministrului de Externe sunt cele care mă interesează", a mai afirmat acesta.

Kelemen Hunor a caracterizat situația creată în urma demersului MAE ca fiind una "destul de neplăcută pentru toată lumea".

"Eu am militat pentru coaliția cu PSD, noi când am făcut această coaliție ne-am gândit pentru o perioadă mai lungă, până în 2016, și cred că ar trebui să meargă până în 2016, dar nici nu pot să fiu pus în situația de a fi ignorat, umilit, și să aflu, ulterior, că România a intervenit într-un astfel de proces unde eu sunt parte a procesului. Nu pot să intru în proces ca membru al Cabinetului împotriva mea, nu se poate, este o situație neplăcută. Indiferent că este vorba despre poziția MAE sau o altă poziție, Titus Corlățean are destulă experiență pentru a putea ghici că, fără să ne consulte și mergând în această direcție, la un moment dat va fi o tensiune, va fi o situație care va necesita o discuție mai amplă", a menționat Kelemen Hunor.

Întrebat cum se poate repara situația, președintele UDMR a răspuns că, procedural, "este foarte simplu".

"Agentul guvernamental, așa cum a depus solicitarea de intervenție, poate depune o notificare prin care spune că România se retrage din acest proces. Asta am propus eu, în 4 iunie, fiindcă România a depus în 2 iunie această solicitare de intervenție, am avut atunci o discuție cu premierul Ponta. A trecut o lună și eu nu am ieșit în presă, cred că discuția pe această temă se poartă în coaliție, dar sigur, nu avem la dispoziție tot anul și tot ciclul electoral. Se poate rezolva totul foarte repede, nu am dat un termen, dar lucrurile se precipită și noi considerăm că în câteva zile putem închide acest subiect, în funcție de decizia premierului. Miercuri voi fi la ședința de Guvern și avem ocazia de a discuta", a mai arătat liderul Uniunii.

Întrebat, în continuare, cât de departe este dispusă să meargă UDMR în susținerea punctului său de vedere privind inițiativa cetățenească și dacă se poate ajunge până la ieșirea de la guvernare, Kelemen a spus că este deranjat când cineva nu îl ia în serios.

”Aveam impresia că unii nu m-au luat în serios, am spus de la început că este o chestiune foarte serioasă. Eu am respectat cuvântul dat de fiecare dată față de partener, am fost un partener loial, indiferent despre cine a fost vorba. Pe mine mă deranjează când cineva nu mă ia în serios și crede că își poate permite orice și poate să ia o decizie fără să ne consulte. Nu vreau să răspund la această întrebare deoarece consider că nu trebuie purtată o asfel de discuție sub presiuni. Ce a apărut în presă cu amenițări cu ieșirea de la guvernare sunt aprecierile ziariștilor și analiștilor politici. Premierul cunoaște foarte bine și exact poziția mea, și va lua o decizie analizând toate datele”, a mai afirmat Kelemen Hunor.

Președintele Uniunii a precizat că, vineri, va avea loc și o ședință a Consiliul Permanent al UDMR în care se va aborda și această temă a inițiativei cetățenești, „în funcție de decizia premierului”.

"Gândul" a relatat că UDMR ia în calcul ieșirea de la guvernare, motivul fiind intervenția MAE în procesul de la Curtea Europeană de Justiție.

Conform sursei citate, tensiunile ar fi fost generate de intervenția MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Inițiativei Cetățenești Europene (ICE) privind protecția minorităților naționale - Minority SafePack, inițiată de Uniune și susținută de Uniunea Federală a Naționalităților din Europa (FUEN), al cărei vicepreședinte este Kelemen Hunor.

Inițiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minoritățile pe șase tematici - "Limbile regionale sau minoritare, educație, cultură și diversitate culturală", "Politica de dezvoltare regională", "Participarea și implicarea societății civile", "Egalitate și anti-discriminare", "Media audio-vizuală și conținutul digital" și "Sprijin pentru comunitățile minorităților naționale" - a fost respinsă de Comisie pe motiv că "în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii". "Decizia a fost una politică", a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunțând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiție. "Gândul" relatează de asemenea că România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cerere de intervenție care a și fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentației fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. Conform sursei citate, MAE a susținut aceeași poziție cu Comisia Europeană.

Potrivit "Gândul", președintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi avut o discuție cu premierul Victor Ponta, în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenției transmise de MAE. Potrivit unor surse din Coaliție, citate de "Gândul", șeful guvernului a vorbit cu ministrul de Externe, Titus Corlățean, care i-ar fi spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiții, UDMR ar lua în calcul ieșirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuție pe care Kelemen Hunor și Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare.

Referitor la acest subiect, președintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat pentru "Gândul" că subiectul intervenției României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliție. "A fost o acțiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenției", a declarat liderul Uniunii.

Ulterior, ministrul de Externe, Titus Corlățean, a declarat că poziția exprimată de România prin intermediul MAE referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul UE privind Inițiativele cetățenesti "Minority SafePack" reprezintă "o poziție consecventă a statului", "o chestiune de stat" și nu "un orgoliu de ordin personal".

Titus Corlățean a adăugat că, din această perspectivă, "exprimarea poziției statului român nu poate fi supusă nici negocierii, și nici compromisului politic".

MAE a transmis, sâmbătă, o serie de precizări ale ministrului Titus Corlățean cu privire la poziția României referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul Uniunii Europene pe marginea Inițiativelor cetățenesti "Minority SafePack".

"Cele două inițiative cetățenești privind minoritățile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană și statutul acestora au fost respinse anterior de către Comisia Europeană. Această respingere a ținut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competențele naționale ale statelor membre. Decizia de respingere a celor două Inițiative cetățenești a fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de către semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudențială a competențelor UE în domenii care țin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. România susține poziția principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competențe atribuite în baza dispozițiilor tratatelor fundamentale", menționa Titus Corlățean, conform comunicatului.

Potrivit ministrului de Externe, România a trimis cerere de intervenție în ambele cauze, iar într-una dintre ele a participat și la faza scrisă prin transmiterea observațiilor.