Comisia SRI: George Maior a angajat instituția în acțiuni "reprobabile"

Fostul director SRI George Maior a angajat instituția, în perioada 2012 - 2015, în acțiuni "reprobabile", care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice, iar acesta a mințit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relația instituțională și personală avută cu fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, se arată în raportul Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității SRI.

Marți, Comisia parlamentară pentru controlul activității Serviciului Român de Informații a adoptat un raport privind colaborarea SRI-ANI, intitulat 'Raport privind folosirea Serviciului Român de Informații și Agenției Naționale de Integritate de către domnul George Maior în scopuri politice'.

"Coroborând declarațiile și probele deținute de Comisie putem concluziona, în mod cert și fără echivoc, că domnul George Maior a mințit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relația instituțională și personală avută cu fostul șef al Agenției Naționale de Integritate. (...) În 2011, 2012-2015 - a existat o colaborare foarte intensă între cele două instituții (din 2012, odată cu numirea în funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate a domnului Horia Georgescu). Pentru stabilirea intensității cu care s-a colaborat între ANI și SRI, Comisia a solicitat celor două instituții (...) o situație privind numărul total al persoanelor și numele acestora care au făcut obiectul sesizărilor transmise/primite în perioada 2006 - 2015. S-a stabilit astfel că în perioada menționată SRI a trimis către ANI 71 de note de informare (note, note-sinteză și note speciale), privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu funcții importante în administrația centrală și locală (miniștri, europarlamentari, deputați, senatori, președinți de consilii județene, secretari de stat, primari, viceprimari, secretari de consilii județene, consilieri de miniștri, directori de instituții etc)", se arată în raportul Comisiei speciale.

Potrivit raportului, George Maior, director SRI în perioada octombrie 2006 - ianuarie 2015, a încălcat legislația care reglementează activitatea instituției pe care a condus-o și a angajat instituția în acțiuni "reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice".

"Aceste elemente se circumscriu unor acțiuni de poliție politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu și personal, pentru a obține influență politică nelegitimă, în vederea obținerii funcției de prim-ministru al României, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta. De asemenea, domnul George Maior a încălcat și prevederile art. 15 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, încălcând principiul independenței operaționale al Agenției Naționale de Integritate", menționează sursa citată.

Potrivit raportului făcut joi public, George Maior și Horia Georgescu au dezvoltat o relație personală, prin întâlniri săptămânale, la care se abordau direcții de colaborare între instituțiile conduse de cei doi, precum și alte subiecte cu caracter politic, formal sau informal.

"Conform celor relatate în cadrul audierilor a rezultat o serie de suspiciuni legate de faptul că fostul director al SRI se interesa de stadiul anumitor dosare atât din cadrul ANI, cât și despre evoluția unor dosare aflate pe rol în instanță, interferând cu activitatea instituției, precum și prin influențarea unor alți factori de decizie referitoare la investigații în curs de derulare. Discuțiile private dintre George Cristian Maior și Horia Georgescu erau legate de parlamentari, miniștri, persoane cu funcții de conducere și putere de decizie în stat cu privire la sesizările înaintate de Serviciul Român de Informații, care să aibă drept consecință influențarea parcursului politic și/sau a vieții publice", conform raportului.

În document se arată că la audierile de la Comisie George Maior și-a menținut declarațiile cu privire la relația cu Horia Georgescu, reafirmând că îl cunoștea chiar foarte vag, iar la întâlniri "comentau rubrica necrologică, această afirmație având un vădit caracter peiorativ, mincinos și ironic".

"Din audierile de la Comisie și din informațiile primite din partea SRI, a rezultat că, în cazul fostului primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, procedura a fost declanșată de către SRI. În legătură cu acest caz facem mențiunea că, din datele transmise de către SRI în urma unor verificări interne, Serviciul avea informația referitoare la o posibilă stare de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis încă din luna ianuarie 2013. Potrivit depozițiilor, rezultă faptul că au existat mai multe discuții directe sau telefonice despre acest dosar între Horia Georgescu și George Maior. În particular, s-a făcut referire la convorbirea telefonică dintre cei doi, din data de 19 septembrie 2014, purtată în rețeaua STS cu referire la acest dosar. Momentul coincide cu solicitarea adresată de ANI, raportată la devansarea termenului de judecată în 33 de dosare aflate pe rolul ÎCCJ, inclusiv cel al președintelui României, Klaus Iohannis. Comisia a solicitat STS date și informații cu privire la această convorbire. În accepțiunea Comisiei există indicii că George Maior, în calitate de director al SRI, a exercitat presiuni asupra lui Horia Georgescu ca acesta să ceară devansarea termenului de judecată pentru acele dosare, să disemineze în presă această informație, în special având ca țintă cauza lui Klaus Iohannis, candidat la funcția de președinte al României", se mai arată în documentul citat.

Comisia propune întocmirea unei proceduri unitare și transparente prevăzute prin lege care să reglementeze colaborarea SRI cu alte instituții, întărirea atribuțiilor Comisiei de control parlamentar prin transpunerea în lege a obligativității unei persoane de a se prezenta în fața acestui for atunci când este invitată la audieri, necesitatea depunerii unui jurământ în ceea ce privește prezentarea adevărului complet, precum și stipularea unor sancțiuni în cazul nerespectării acestora.

Membrii Comisiei mai propun definirea prin lege a beneficiarilor legali ai SRI și a amenințărilor la securitatea națională, fără decizii CSAT și protocoale care să adauge la lege; întoarcerea SRI la atribuțiile din lege, interzicând desfășurarea activităților informative și a sesizărilor ce intră în competența ANI; continuarea corespondenței cu SRI astfel încât Comisia să intre în posesia unui răspuns neclasificat ce va cuprinde toate numele celor ce au făcut obiectul notelor informative și care au intrat sub incidența cercetărilor ANI, în perioada în care George Maior a deținut funcția de director al SRI.

Comisia mai susține că ANI a fost transformată exclusiv în perioada 2011 - 2015 în beneficiar legal al SRI.

Conform documentului, notele SRI nu erau menționate în procedurile interne ale ANI și nici în vreun material din evoluția dosarelor, acestea materializându-se exclusiv în autosesizări ale Agenției, asumate de personalul acestei instituții.

''Persoana în cauză se afla astfel în imposibilitatea de a afla cine a inițiat demersul împotriva sa, cadrul legal al ANI lăsând posibilitatea inspectorilor și conducerii instituției 'să se sesizeze din oficiu'. Conducerea SRI trimitea către ANI inclusiv referințe privind încadrarea juridică conform căreia persoana care ocupa o funcție publică se afla în stare de incompatibilitate. În cadrul controalelor la structurile SRI, s-a constatat că toate notele informative către beneficiari treceau pe la Direcția Juridică, dar, surprinzător, cele transmise către ANI nu aveau același traseu, Direcția Juridică fiind ocolită, deși, în conținutul notelor informative se făcea trimitere inclusiv la încadrarea juridică de care s-ar face vinovata persoana vizată de informările SRI'', se precizează în raport.

Raportul mai relevă că procedura de colaborare dintre SRI și ANI presupunea transmiterea unei note informative, în exemplar unic, asumate de către conducerea SRI, către ANI, urmând ca aceasta, după finalizarea investigației, să returneze SRI, odată cu respectiva notă, mențiuni cu privire la utilitatea/valorificarea informației transmise.

"Deși sesizările către ANI nu erau asumate oficial, fostul director al SRI George Maior era în deplină cunoștință de cauză în ceea ce privește conținutul notelor. Odată cu informarea persoanei referitoare la începerea procedurilor specifice ANI conform procedurilor prevăzute în Legea 176/2010, persoana în cauză avea dreptul de a consulta dosarul, de a vedea cine a făcut sesizarea și de a aduce, dacă este cazul, lămuriri sau orice alte documente care ar ajuta la soluționarea cu celeritate a speței. Comisia a constatat că, în cazul notelor primite de la SRI, persoana în cauză era în imposibilitatea de a afla cine a inițiat demersul împotriva sa, acesta fiind un mod netransparent de abordare", menționează raportul.

Comisia susține că au fost analizate stenogramele audierilor și a acțiunilor de control parlamentar, efectuate la unitățile centrale ale SRI, precum și alte documente și probe.

"În susținerea prezentului raport au fost studiate stenogramele și documentele depuse la Comisie de către Horia Georgescu, George Maior, Sorin Blejnar, Dumitru Dumbravă, Florian Coldea, dar și acțiunile de control parlamentar efectuate la unitățile centrale ale SRI și sesizări și documente depuse la Comisie", se arată în documentul Comisiei SRI.