Comisia Iordache pune în acord cele 3 legi cu CCR. Președintele, scos din numirea conducerii ICCJ

Comisia a dezbătut amendamentul propus prin care se elimina președintele României din procedura de numire a președintelui Inaltei Curti (art. 53 din lege). Aceasta este propunerea PSD-ALDE, după ce CCR a emis observațiile sale.

Președintele scos din procedura numirii și revocării conducerii ICCJ

"Președintele, vicepreședinții și președinții de Secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani", se arată în propunerea PSD.

În forma trimisă la promulgare, articolul stipula că șefii ICCJ sunt numiți de președintele României. Iată forma:

„(1) Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani".

Totodată, președintele a fost scos și din procedura de revocare a șefului ICCJ:

"Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de Secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător".

Ce spune CCR, în motivare: Numirea șefilor ICCJ de către președintele țării încalcă competența constituțională  a CSM

În decizia Curtii 45/2018, judecătorii au subliniat că competența Președintelui României de a promova judecătorii, respectiv de a-i numi în funcțiile de președinte și vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, încalcă competența constituțională a Consiliului Superior al Magistraturi:

"In aceste condiții, art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) și (8)] din lege, normativizând competența Președintelui României de a promova judecătorii, respectiv de a-i numi în funcțiile de președinte și vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, încalcă competența constituțională a Consiliului Superior al Magistraturii de a dispune promovarea în funcție a judecătorilor, astfel cum aceasta rezultă din coroborarea art.125 alin.(2) și art.134 alin.(1) din Constituție.

În consecință, din această perspectivă constituțională, Curtea constată că art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) și (8)] din lege este neconstituțional, fiind contrar art.125 alin.(2) din Constituție.

În schimb, promovarea și numirea judecătorilor în funcția de președinte de secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Consiliul Superior al Magistraturii, reglementată de art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(9) teza întâi și alin.(10)] din lege, nu încalcă art.94 lit.c) din Constituție."

Comisia a dezbătut și un articol privind conducerea CSM. In forma care a trecut de Parlament a Legii 317 se prevedea: "Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte – judecător, ajutat de un vicepreședinte – procuror". Acest articol a fost declarat neconstitutional, iar PSD propune sa fie modificat astfel:

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor prezenți dintre judecătorii și procurorii prevăzuți la art. 3 lit. a), pentru un mandat de un an. Mandatul președintelui nu poate fi reînnoit.

Dispută între Iordache și secretarul MJ, pe teme Secției de Investigare

În comisie a avut loc și o dispută pe tema denumirii Secției Speciale.  Florin Iordache i-a transmis Marianei Moț, secretar de stat în Ministerul Justiției, că cei de la Direcția Elaborare Acte Normative, din cadrul ministerului nu au fost atenți când i-au transmis propunerea de modificare a Secției, întrucât au indus-o în eroare. Moț i-a transmis că cel mai probabil, aceștia urmăresc ședința online, și vor ține cont de observațiile lui Iordache.

Secretarul de stat propunea ca Sectia speciala pentru magistrati sa se numeasca "Sectia pentru investigarea infractiunilor savarsite de magistrati". Iordache i-a explicat faptul ca aceasta formula a fost respinsa in comisie initial si ca in baza deciziei 33 a CCR nu poate fi redenumita astfel. In lege, sectia speciala poarta numele Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

La începutul ședinței Florin Iordache a anunțat că dezbaterea începe cu Legea 304. Nu se dă vreun vot, cu doar se discută pe observații. Cei de la PSD au mai multe propuneri, iar astfel, cei de la PNL, USR și Ministerul Justiției sunt întrebați dacă sunt de acord cu observațiile și propunerile. Stelian Ion, deputat USR: "Am in fata cele trei  legi, și mi-am notat care articole sunt neconstituționale. Sunt multe, nu sunt puține. Și asta s-a întâmplat din cauza grabei, deși noi v-am atras atenția in iarnă. Nu cred ca am avea de pierdut dacă am chema și magistrații la dezbatere"

În comisie s-a respins propunerea PNL de suspendare a lucrarilor comisiei. S-a votat sa se lucreze astazi pana la ora 18.00. Vor incepe dezbaterile cu legea 304 privind Organizarea judiciara, prima pentru care CCR s-a pronuntat. Apoi, dezbaterile se vor continua luni dimineata.

..............................

Florin Iordache, presedintele comisiei speciale, care se ocupa de modificarile aduse legilor justitiei, a anuntat, la inceputul anului, ca forul isi va relua activitatea, dupa ce Curtea Constitutionala se va pronunta pe toate sesizarile privind legile Justitiei.

Saptamana trecuta, CCR a publicat ultima motivare, in cazul modificarilor aduse Legii 317, privind CSM. Comisia Iordache urmeaza sa dezbata, incepand de miercuri, punerea în acord a legilor justiției cu observațiile CCR, începând cu prima lege a Justiției, 303. Iată care erau modificările la prima lege:

1. Președintele nu mai poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților ICCJ, dar nici numirea procurorilor și judecătorilor simpli.

2. Toate actele legate de justiție co-semnate de CSAT sau de serviciile de informații devin informații de interes public.

3. Magistrații sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare la adresa celorlalte puteri ale statului. Adică nu mai pot critica Guvernul sau Parlamentul.

4. Procurorii nu mai sunt independenți, ci își desfășoară activitatea sub autoritatea minsitrului Justiției. Asta după ce inițial forma articolului era: "Procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii", dar comisia a modificat forma, scoțând din articol "independența". Iată forma modificată: "Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției".

5. Magistratii nu pot fi colaboratori ai vreunui serviciu de informații, iar în această idee, trebuie să completeze anual o declarație pe proprie răspundere prin care să spună că nu sunt membri ai vreunui serviciu secret.

6. Serviciile secrete de informații sunt obligate să pună la dispoziția comisiilor de control parlamentare toate datele necesare despre magistrații care vor fi numiți în funcție. Concret, comisia de control a SRI și cea a SIE are prerogative în verificarea magistraților.

7. Un magistrat nu mai poate fi suspendat automat dacă este trimis în judecată, urmând ca aceaastă decizie să fie luată de plenul CSM care va analiza dacă s-a adus atingere profesiei, prin acuzațiile care i se aduc procurorului sau magistratului.

8. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a cauzat prejudiciu prin eroare judiciară. Concret, după ce statul plătește prejudiciul unei persoane vătămate, tot statului "îi revine dreptul de a se îndrepta[ cu actiune în înstanță împotriva judecatorului sau procurorului care cu rea credinta sau neglijenta a savarsut eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.

9. Procurorii și judecătorii se pot pensiona mai devreme, dacă au împlinit 60 de ani și au între 20-25 de ani vechime, și nu cel puțin 25 cum prevede acum legislația.

10. Magistrații aflați la pensie sau în activitate, precum și soțul/soția și copiii în întreținere beneficiază gratuit de proteze, medicamente și asistență medicală toată viața.

11. Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti și personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor sa fie evaluati psihologic la fiecare 5 ani, iar daca în urma evaluarii psihologice primesc calificativul "nerecomandabil", să fie obligati sa urmeze un program de consiliere psihologica cu o durata de cel mult 6 luni. 12. Pot ocupa funcții vacante de judecător sau procuror, fără concurs, persoanele care au ocupat minim 10 ani una dintre aceste funcții, dacă nu au fost sancționate disciplinar, au avut numai calificativul ”foarte bine” la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile.